ComenteazăCuprins:
UPDATE ora 21.45: Curtea Constituțională a transmis motivarea deciziei prin care Dianei Șoșoacă i s-a interzis candidatura la președinție. Pe 20 de pagini, CCR a făcut o trecere în revistă a comportamentelor și declarațiilor controversate din ultimii ani care, spune CCR, au fost contrare valorilor constituționale ale României.
CCR a precizat că, în 2021, senatoarea Șoșoacă a fost implicată în mai multe incidente, inclusiv participarea la recepții organizate de Ambasada Rusiei, unde a criticat România și a susținut că Rusia are mai multă democrație.
De asemenea, CCR a reamintit că Șoșoacă s-a opus public vaccinării anti-COVID și a făcut declarații ce au fost percepute ca amenințări la adresa securității naționale, susținând propagandă rusească și propunând ieșirea României din NATO și Uniunea Europeană.
„Declarațiile publice, luările de poziții și exprimarea unor convingeri în contradicție cu valorile constituționale și cu exigențele unei societăți democratice, coroborate cu participarea la anumite evenimente publice sunt temeiuri suficiente pentru a indica faptul că doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă, în calitate de candidat la funcția de Președinte al României, pune la îndoială și desconsideră obligația de respectare a Constituției prin discursul său public referitor la înlăturarea unor garanții esențiale ale valorilor și opțiunilor fundamentale ale statului”, se arată la punctul 61.
De asemenea, Curtea a constatat că nu este vorba despre simple opinii electorale, ci despre un discurs constant antidemocratic și antisemit promovat de Diana Iovanovici-Șoșoacă. Aceasta, spune CCR, are o conduită persistentă care amenință fundamentele constituționale ale României și apartenența la structurile euroatlantice.
În plus, Curtea a stabilit că îndemnurile la nerespectarea valorilor constituționale reprezintă un atac direct asupra principiilor democratice și a ordinii constituționale.
Date fiind atitudinile și comportamentele anterioare (și prezente) ale doamnei Șoșoacă, se poate observa cu ușurință că aceasta a încercat, prin utilizarea abuzivă a demnităților pe care le-a avut/le are, să exercite suveranitatea în nume propriu, fapt interzis, de plano, de Constituție. Toate aceste luări de poziție oficiale (nu speculative) pe care le-a avut sunt de natură să amenințe ordinea constituțională în România
Motivarea CCR în cazul Dianei Șoșoacă:
Hotărârea CCR este definitivă, se comunică Biroului Electoral Central şi se publică în Monitorul Oficial, Partea I.
***
Știrea inițială: Curtea Constituțională a României (CCR) este așteptată să publice luni seară, 7 octombrie, motivarea deciziei de sâmbătă, 5 octombrie, prin care Diana Șoșoacă a fost scoasă din lupta pentru alegerile prezidențiale.
CCR s-a întrunit la ora 16.00, iar motivarea, care potrivit informațiilor Libertatea se întinde pe câteva zeci de pagini, urmează să fie publicată în cursul serii.
Redactarea motivării a provocat neînțelegeri și opinii divergente între judecătorii CCR pe formularea și argumentele pe care să le includă în documentul final, care urmează să plece la Monitorul Oficial cu semnătura președintelui Curții, Marian Enache.
Laura Iuliana Scântei, judecător CCR din partea PNL care nu a votat respingerea candidaturii Dianei Șoșoacă, a formulat o opinie separată, potrivit surselor Libertatea.
CCR a anulat candidatura Dianei Șoșoacă la președinție
CCR a anulat sâmbătă, 5 octombrie, decizia Biroului Electoral Central și a respins candidatura la președinție a Dianei Șoșoacă cu 5 voturi contra 2. Doi judecători au lipsit.
Cei cinci judecători CCR care au votat împotriva europarlamentarei Șoșoacă au fost președintele CCR Marian Enache (propus de PSD), Cristian Deliorga (propus de PSD), Bogdan Licu (propus de PSD), Gheorghe Stan (propus de PSD) și Attila Varga (propus de UDMR).
Laura Scântei (propusă de PNL) și Mihaela Ciochină (propusă de Administrația Prezidențială) au votat pentru ca Șoșoacă să poată candida. Două judecătoare au lipsit, este vorba despre Simina Tănăsescu și Livia Stanciu.
Șoșoacă, propagandă legionară după decizia CCR. Parchetul General s-a autosesizat
Șoșoacă și-a exprimat nemulțumirea la scurt timp după ce Curtea Constituțională i-a respins candidatura la președinție. În cadrul emisiunii lui Luis Lazarus, difuzată sâmbătă seară, 5 octombrie, pe YouTube, ea a făcut referire la Corneliu Zelea Codreanu, fostul lider legionar extremist din perioada interbelică, asasinat în noiembrie 1938. Propaganda legionară este interzisă prin lege.
„Din acest moment, s-a terminat cu România. Nu mai există stat, nu mai există nimic. Nu pot să spun decât Trăiască Legiunea și Căpitanul care au fost omorâți de aceeași putere jidănească care a acționat și acum. Rușine tuturor”, a spus Diana Șoșoacă în live-ul în care a comentat decizia CCR.
Mișcarea legionară este asociată cu acte de violență și persecuție împotriva evreilor și altor minorități în perioada interbelică și în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, iar expresia „putere jidănească” este un atac antisemit, care promovează prejudecăți legate de evrei.
„Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-a autosesizat astăzi (n.red. 7 octombrie) pentru articolul 5 din OUG 31/2002”, au precizat sursele citate pentru Libertatea.
OUG 31/2002 prevede la articolul 5 încadrarea juridică a faptelor, dar și pedeapsa pe care o riscă Diana Șoșoacă: „Fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în sensul art. 2 lit. a), se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi”.
Marcel Ciolacu a amenințat cu „reformarea CCR”
Premierul PSD Marcel Ciolacu a transmis pe Facebook că „CCR trebuie să prezinte rapid motivarea care a stat la baza acestei hotărâri” și să aibă „argumente legale și constituționale puternice”.
„Altfel, vorbim de o vulnerabilitate a sistemului democratic din România care va impune o discuție serioasă în societate cu privire la necesitatea unei ample reforme a Curții Constituționale”, a adăugat Ciolacu în postarea de duminică, 6 octombrie.
Candidatura Dianei Șoșoacă la prezidențiale, respinsă și de BEC
Președinta SOS România și-a depus din nou candidatura duminică, 6 octombrie, dar Biroul Electoral Central a respins-o ca fiind inadmisibilă.
Ministrul PNL al Justiției, Alina Gorghiu, a spus la Prima News: „Dacă se confirmă ceea ce în spațiul public a apărut, anume că un candidat a fost invalidat cu motivarea că au colectat un așa zis dosar de presă, declarații ale acelui om – indiferent cât de controversat e și anti Putin, NATO, UE, atunci e o mare bizarerire această soluție”.