Legea a fost votată de Parlament în noiembrie 2022 și a fost inițiată de Florin Roman, deputat PNL. Sesizarea făcută de Avocatul Poporului a fost depusă pe 9 martie, după ce mai multe petiții au venit pe adresa instituției din partea participanților la jocurile de noroc.
Florin Roman a declarat pentru Libertatea că legea a fost susținută și de premierul Nicolae Ciucă. Anterior, guvernul Cîțu anunțase Parlamentul că nu susține proiectul legislativ.
Ce prevede legea intrată recent în vigoare:
- Organizatorii de jocuri de noroc vor identifica persoanele care intră în incinta locaţiilor în care se organizează și se exploatează jocuri de noroc și vor ține evidența, în format electronic, a datelor de identificare ale acestora. Bazele de date constituite la nivelul organizatorului se arhivează prin grija acestuia și se păstrează pentru un interval de minimum 5 ani de la constituire.
- Organizatorii de jocuri de noroc întocmesc, în format electronic, bazele de date referitoare la persoanele autoexcluse şi indezirabile. Bazele de date constituite la nivelul organizatorului se arhivează prin grija acestuia şi se păstrează pentru un interval de minimum 5 ani de la constituire.
Renate Weber: Sunt afectate drepturi fundamentale
„Analizând dispozițiile legale constatăm că acestea permit prelucrarea datelor de identificare ale persoanelor care intră în incinta locațiilor în care se organizează și exploatează jocuri de noroc, precum și ale persoanelor excluse și indezirabile, afectând exercițiul unui drept fundamental, în speță dreptul la viață intimă, familială și privată, deoarece nu cuprind cu claritate motivul legitim sau interesul public pentru care soluția legislativă impune identificarea persoanelor care practică jocuri de noroc, precum și măsura constituirii, arhivării și păstrării pentru un interval de minim 5 ani a evidențelor datelor de identificare ale persoanelor menționate”, se arată în sesizarea trimisă de Avocatul Poporului la Curtea Constituțională.
Renate Weber critică legea pentru că nu explică clar de ce sunt păstrate datele personale pentru cel puțin cinci ani.
„Textele criticate instituie o prezumție de dependență a tuturor persoanelor care intră în locațiile în care se organizează și exploatează jocuri de noroc”, susține Avocatul Poporului, care solicită Parlamentului să precizeze care este „scopul legitim” pentru care sunt stocate și prelucrate datele cu caracter personal.
În sesizarea trimisă, se critică și faptul că legea nu definește noțiunea de persoană indezirabilă sau autoexclusă.
Avocatul Poporului: Termenul de arhivare poate fi prelungit și după cinci ani
Principala problemă identificată de Avocatul Poporului se referă la constituirea bazelor date cu participanții la jocurile de noroc pentru un interval de „minimum 5 ani”.
„Măsura păstrării în mod continuu pentru un interval de minimum 5 ani de la constituire a datelor cu caracter personal de către organizatorii jocurilor de noroc constituie o ingerință în viața intimă, familială sau privată, dat fiind că se instituie o limitare a exercițiului acestui drept… Termenul de arhivare a datelor colectate este un termen minim, de unde se deduce că acest termen, lăsat la latitudinea organizatorului jocurilor de noroc poate fi prelungit sine die”, subliniază Renate Weber.
Legiuitorului i se cere ca stocarea datelor cu caracter personal să se facă prin impunerea unor reglementări care să conțină „măsuri adecvate, ferme și neechivoce, de natură să asigure încrederea cetățenilor că datele cu vădit caracter personal pe care le pun la dispoziție sunt înregistrate și păstrate în condiții de confidențialitate”.
„Legea criticată are o largă aplicabilitate asupra persoanelor care desfășoară jocuri de noroc, astfel că nu poate fi considerată conformă prevederilor Constituției și Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la garantarea drepturilor la viață intimă, familială și privată”, scrie în documentul trimis de Avocatul Poporului către judecătorii CCR.
Avocatul Poporului a trimis în trecut sesizări similare la Curtea Constituțională pentru cartelele prepay. În acel caz, legiuitorul stabilise că nu se mai pot cumpără cartele prepay fără a se prezenta date de identificare. Legea a fost declarată neconstituțională în 2014, dar și în 2020, când s-a încercat o nouă formă.
Loteria Română cere datele clienților în baza noii legi
În sucursalele Loteriei Române au fost postate deja afișe în care jucătorii sunt anunțați că trebuie să fie de acord cu prezentarea buletinului și înregistrarea lor într-o bază de date.
Ce date trebuie oferite:
- nume și prenume
- adresa de domicilului
- număr și serie act de identitate cod numeric personal
- semnătura
Pentru ce spune Loteria că vrea să colecteze datele:
- participarea la jocurile de noroc
- identificarea persoanelor autoexcluse și indezirabile
- întocmirea evidenței/bazei de date electronice cu datele persoanelor/jucătorilor care intră în incinta locațiilor în care se organizează jocuri de noroc
- întocmirea și gestionarea bazei de date privind persoanele/clienții autoexcluși și indezirabili