Motivele pentru care judecătoarea Viorica Costiniu a decis ca Oprescu să fie mutat în arest la domiciliu. „Nu i se poate reproşa susţinerea nevinovăţiei sale”

„Nu i se poate reproşa inculpatului susţinerea nevinovăţiei sale şi nici incrimina că numai recunoscându-şi vinovăţia, ce trebuie dovedită de parchet ori formulând un denunţ, ar da dovadă de modificare a conduitei sale procesuale.  Nici parchetul şi nici instanţa nu i-au imputat, pe bază de probe, inculpatului că ar urmări zădărnicirea cercetărilor, că s-ar sustrage de la urmărirea penală ori că ar împiedica derularea acesteia”, se arată în motivare.
Magistratul a considerat că DNA n-a dovedit cu probe că Oprescu ar fi încercat să influenţeze martorii. Judecătoarea face referire şi la presupusa discuţie de pe holurile DNA între Oprescu şi denunţătorul său, în care primarul arestat întreba dacă banii au fost marcaţi.
„În primul rând, nu rezultă din dosar că „discuţia de pe culoarul DNA-ului” ar fi avut loc după momentul aducerii la cunoştinţa inculpatului Oprescu a învinuirii, moment de la care există interesul oficial, legal, de aflare a adevărului în cauza ce se instrumentează. Este evident că orice activitate a celui în cauză cu o conotaţie penală poate să fie cuantificată, eventual, ca o pregătire sau săvârşire a unei noi infracţiuni, dar numai atunci când ea este plasată, în timp, ulterior momentului în care i se aduc la cunoştinţă faptele pentru care este suspectat. În acelaşi context este necesar să se dovedească că inculpatul, direct sau prin intermediul altei persoane, întreprinde activităţi concrete prin care să încerce influenţarea unui alt participant la proces, martorilor etc. S-a evidenţiat în literatura de specialitate corelată cu practica judiciară, că simpla intenţie nu este suficientă pentru a fundamenta o acuzaţie sau o măsură preventivă. În acest sens, s-a apreciat că trebuie dovedit mai mult decât că inculpatul respectiv a discutat cu un alt inculpat, că s-a interesat de chestiuni referitoare sau în legătură cu audierea de către organele judiciare sau cu privire la ce vor relata la audiere.”, se spune în motivare.
Şi starea de sănătate a lui Oprescu a fost luată în calcul de judecătoarea Costiniu atunci când a decis să-l mute pe primar în arest la domiciliu
„Analizând contestaţia, Judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii reţine că, în mod incontestabil, inculpatul suferă de mai multe afecţiuni în diferite stadii de evoluţie şi gravitate. În urma repetatelor demersuri s-a permis inculpatului să beneficieze de consult al unor medici de specialitate şi astfel se află sub control şi tratament medical, inclusiv după spitalizarea în condiţiile art.240 C. pr. pen.  Acest aspect invocat de apărare nu poate fi ignorat, întrucât precaritatea sănătăţii inculpatului este dovedită cu acte medicale. Este real şi faptul că în condiţiile date ale locului de detenţie, se fac eforturi pentru respectarea necesităţilor medicale ce-l privesc.  Este de subliniat însă că nu doar considerarea stării medicale a inculpatului poate fi luată în seamă şi doar prin ea însăşi să se justifice o eventuală înlocuire a actualei măsuri preventive”, susţine judecătoarea.
Acelaşi judecător acuză procurorii că n-au invocat elemente noi care să justifice menţinerea lui Oprescu în spatele gratiilor.
„În acest context, circumstanţele actuale nu justifică teza că numai dacă inculpatul se află în arest preventiv, s-ar asigura buna desfăşurare a procesului penal. Nu i se poate imputa inculpatului că până în prezent ar fi împiedicat în vreun fel instrumentarea cauzei ori s-ar fi creat la nivelul societăţii efecte care să decredibilizeze justiţia. Pe de altă parte, teza riscului producerii „unei tulburări a ordinii publice” câtă vreme se reduce doar la o susţinere a Parchetului, fără o concretizare probatorie, individualizată, nu poate fi apreciat în abstract, în condiţii de conjunctură.  Invocarea recrudescenţei infracţionale, în acelaşi context şi pentru aceleaşi considerente, nu poate fi reţinută ca un factor determinant în raport de o măsură preventivă de libertate care se aplică unei persoane prezumată încă nevinovată. Probatoriul existent, parcurgerea deja a unor faze procesuale importante, existenţa temeiurilor iniţiale care susţin în continuare presupunerea rezonabilă că inculpatul ar fi săvârşit fapta ce se reţine în sarcina sa, lipsa unor temeiuri noi care să fi intervenit să justifice măsura preventivă actuală sunt elemente care atestă că arestarea preventivă nu mai este necesară pentru înlăturarea unei posibile stări de pericol pentru ordinea publică”, se arată în motivare.

Recomandări

Prima reacție a TikTok, după acuzațiile privind conturile false care l-au promovat pe Călin Georgescu înaintea alegerilor prezidențiale

De ce este acuzat Sorin Oprescu

Potrivit DNA, în perioada 2013 – 2015, un grup bine organizat, la care a aderat și Sorin Oprescu, a înființat în administrația locală din municipiul București un sistem prin care operatorii economici care doreau să primească anumite contracte din partea instituțiilor publice aflate în subordinea primarului trebuiau să remită o parte din profitul brut realizat din execuția acelora, cu titlu de mită, unor factori de decizie din cadrul aparatului primarului.
Pe 5 septembrie, Sorin Oprescu a primit la locuința sa din Ciolpani suma de 25.000 de euro de la subalternul său Bogdan Popa, director al Centrului Cultural Palatele Brâncovenești, bani care ar proveni, conform DNA, din acte de corupție.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro