13 comentariiConcluziile cercetării au fost date ca exemplu de judecătorii Curții de Apel Brașov, care au respins solicitarea unei asociații de protecție a animalelor de suspendare a ordinului emis de Ministerul Mediului în anul 2023 privind numărul de exemplare de urs care pot fi vânate anual.
„Nu există o alternativă satisfăcătoare la derogare”
Specialiștii în domeniul silviculturii și cadrele didactice de la Universitatea Transilvania au concluzionat că „pentru populaţia de urs din România nu există o alternativă satisfăcătoare la derogare, având în vedere că sutele de relocări efectuate s-au dovedit neeficiente, urşii maturi relocați au revenit la locul de origine sau au creat conflicte în zonele de relocare şi a trebuit să fie eliminaţi”, este una dintre concluziile studiului citat de judecătorii din Brașov în motivarea de respingere a cererii asociației pentru protecția animalelor.
Totodată, s-a mai reţinut că „densitatea foarte mare a urşilor în România provoacă numeroase pierderi în rândul puilor prin uciderea acestora de către masculi, reacţia femelelor cu pui pentru a-i proteja fiind aceea de părăsire a habitatului natural şi refugierea în culturi agricole, trupuri mici de vegetaţie forestieră, în apropierea localităţilor, unde crește riscul de conflict cu populaţia locală, iar puii cresc practic habituaţi”, potrivit sursei citate.
Masculii dominanți pun presiune constantă pe femelele cu pui
Silvicultorii care au participat la studiu au concluzionat că poate fi recoltat maximum 10% din totalul populației de urs din România fără a cauza probleme speciei.
Specialiștii au recomandat să fie vânați în special masculii dominanți, care pun o presiune constantă pe exemplarele tinere şi mai ales pe femelele cu pui, acestea recurgând la părăsirea zonelor favorabile de trai şi apropiindu-se tot mai mult de zonele locuite, pentru a evita prădarea, se arată în studiul consultat de Libertatea.
„Derogările (pentru împușcare – n.r.) se vor axa în principal asupra exemplarelor cu comportament deviat, indiferent de sex sau vârstă, în recoltarea pentru prevenţie se va încerca reducerea proporţiei de masculi, astfel încât femelele cu pui să poată să revină în habitatul natural.
Conform studiilor ştiinţifice, masculii dominanţi pun o presiune constantă pe exemplarele tinere şi mai ales pe femelele cu pui, acestea recurgând la părăsirea zonelor favorabile de trai şi apropiindu-se tot mai mult de zonele locuite, pentru a evita prădarea”, se arată în cercetare.
Castrarea ar reprezenta un stres inutil
În plus, se arată în studiu, castrarea urșilor pentru a se împiedica înmulțirea ar reprezenta un „stres nemeritat”, iar relocarea lor în alțe țări cu populație de urs mică a fost refuzată de autoritățile din statele respective.
„Grădinile zoologice au, ca şi sanctuarul, o densitate mare de urşi şi nu mai primesc alte exemplare, mutilarea (castrarea) şi reţinerea lor într-un spaţiu restrâns cu un număr mare de exemplare provoacă un stres nemeritat”, iar „ţările europene au refuzat preluarea unor exemplare chiar în condiţiile în care aveau habitate favorabile pentru existenţa urşilor și populaţiile lor sunt într-o stare critică sau au dispărut”.
Motivele invocate pentru anularea ordinului de împușcare
Curtea de Apel Brașov a concluzionat că, pornind de la informațiile științifice ale raportului, există o motivare elaborată atât cu privire la inexistenţa unei alte soluții satisfăcătoare pentru derogarea de la regula de protejare strictă, cât şi cu privire la impactul derogării asupra populațiilor din speciile respective, în sensul că nu se va produce un efect negativ, cât timp se menţine la nivelul de 10% din populaţia minimă.
„Or, numărul de 220 de exemplare aprobat prin ordinul în litigiu se încadrează în acest procent”, a motivat instanța respingerea cererii de suspendare a ordinului de ministru.
Pe rolul Curții de Apel Brașov se află două acțiuni inițiate de Asociația Alianța pentru Combaterea Abuzurilor în contradictoriu cu Ministerul Mediului. Asociația a cerut, într-o primă fază, suspendarea ordinului de ministru prin care se aprobă cota anuală de împușcare a urșilor.
În acest prim dosar, atât Curtea de Apel Brașov, cât și Înalta Curte de Casație și Justiție au dat câștig de cauză reprezentanților Ministerului Mediului. Se află încă în judecată al doilea dosar, în care se cere anularea aceluiași ordin.
Asociația consideră că punerea în executare a actului administrativ contestat „ar avea consecinţe foarte grave, ireparabile, ce nu ar mai putea fi remediate”, iar condiţia prevenirii unei pagube iminente „este îndeplinită cu prisosinţă”, în primul rând pentru că „există pericolul iminent al uciderii/recoltării, aparent nelegale, a 140 de exemplare de urs”, au arătat în cererea de suspendare a ordinului ministrului mediului.
În plus, susține asociația, uciderea acestor animale protejate reprezintă „o pierdere ireparabilă, în sine, care poate avea un impact negativ semnificativ asupra conservării biodiversității reprezentate de această specie”.
Curtea de Apel Brașov urmează să se pronunțe cu privire la anularea ordinului în litigiu în data de 19 septembrie 2024. Hotărârea acestei instanțe poate fi contestată la Înalta Curte de Casație și Justiție, forul care va da decizia definitivă.
Foto: 123rf