Foarte des, această legumă este folosită drept înlocuitor pentru carne de vegetarieni sau sportivi, iar Agenţia pentru Sănătate Publică din Paris a cerut ca mâncarea pe bază de soia să nu mai fie servită în şcoli, spitale sau cantine.
Agenția Națională de Securitate Sanitară a Alimentației, Mediului și Muncii (ANSES) din Franța a emis un aviz prin care recomandă ca alimentele pe bază de soia să nu fie servite în cantinele școlare și în alte colectivități, precum grădinițele, școlile, liceele, cantinele firmelor, cămine de bătrâni sau spitale.
Motivul este conținutul ridicat de izoflavone din soia, care pot avea efecte dăunătoare, a precizat Aymeric Dopter, șeful unității de evaluare a riscurilor nutriționale de la ANSES, preluat luni de Le Monde, potrivit Mediafax.
Alimentele pe bază de soia, deserturi, iaurturi, lapte, fripturi vegetale, tofu și mai ales biscuiții-aperitiv, conțin prea multe izoflavone, substanțe cu efecte potențial dăunătoare pentru sănătate, au atras atenția autoritățile, care recomandă ca aceste produse să nu se servească în cantinele școlare și instituțiile de colectivitate.
Ce probleme pot apărea
Agenția de sănătate publică franceză a făcut apel la industria alimentară să reducă conținutul acestor substanțe vegetale, care se găsesc în boabele de soia și au o structură similară estrogenului, hormonul feminin, pentru că pot avea efecte dăunătoare asupra sănătății, afectând funcționarea hormonală normală și sistemul reproductiv, potrivit sursei citate.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_b5bcf3428e5e332e4b8fd98722a7b7f1.jpg)
Pentru a reduce riscurile, ANSES a recomandat diversificarea alimentelor de origine vegetală, având în vedere că alte leguminoase, cum ar fi fasolea, lintea sau mazărea, conțin mult mai puține izoflavone decât soia.
Cum poate fi redus conținutul de izoflavone din soia
De asemenea, agenția a sugerat utilizarea tehnicilor tradiționale din Asia care implică operațiuni precum spălarea și înmuierea boabelor de soia, pentru a reduce conținutul de izoflavone.
În plus, alegerea unor varietăți de soia cu un conținut mai scăzut de izoflavone, localizarea și gradul de maturare al seminței joacă un rol important în reducerea nivelului acestor substanțe:
„Conținutul de fitoestrogeni poate varia de la un desert pe bază de soia la altul (…) și poate fi de 100 de ori mai mare în biscuiții-aperitiv din soia, de exemplu, decât în sosul de soia. Pentru că aceștia sunt făcuți cu semințe de soia prăjite, care concentrează fitoestrogenii, în timp ce, odată fierte, semințele pierd o parte din ei”, a explicat Perrine Nadaud, de la ANSES.
Nadaud a arătat că „pregătirea produselor pe bază de soia, fie prin spălare, înmuiere, operațiuni precum tehnicile tradiționale din Asia, permite reducerea nivelului acestor fitoestrogeni”.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_9735d6c18214ba671cab622350969ec4.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_07e092e71fe335e4a6f66a6a1f13a1b8.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_b91d4d7dd563f3be43df7a76f9026f47.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_b22ec483f132d4330359d79cc5d2d813.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_1b793f98a5b92e2eaf16a0854c5976de.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_977ae7a613c185fff00174de53b4c553.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_d97766a322d5e233c8f10d9c526157a0.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_8f93aa321984730fce45c6d5437d00d5.jpg)