Comentează„Guvernul a rescris proiectul de lege elaborat prin dezbatere largă şi transparentă de Parlament”, a afirmat Cseke Attila, într-un comunicat de presă al UDMR.
Pe lângă faptul că, de principiu, Uniunea are rețineri față de legiferarea prin ordonanțe de urgență, Cseke invocă faptul că forma Codului Administrativ adoptată de Guvern ar fi dus la disparițai indicatoarelor în mai mult de două limbi, indicatoare relativ frecvente în Transilvania.
„De 18 ani se află în vigoare o lege conform căreia, în localităţile unde ponderea unei minorităţi naţionale depăşeşte 20 la sută, se va amplasa la intrarea în localitate indicatorul cu numele localităţii şi în limba minorităţii sau a minorităţilor respective. În Transilvania obiceiul este de a inscripţiona denumirea localităţilor în trei sau chiar mai multe limbi. În Zalău sau Baia Mare, de exemplu, indicatorul este în limba română, maghiară şi germană, în Timişoara numele municipiului este scris şi în limba sârbă, iar în Cluj, pe lângă cele trei limbi, mai apare şi inscripţia în latină”, a spus liderul senatorilor UDMR.
Versiunea Guvernului prevedea indicatoare bilingve, ceea ce ar fi dus la înlăturarea indicatorului multilingv din Cluj. Cseke a adăugat că în judeţul Satu Mare există patru localităţi – Cămin, Foieni, Petreşti şi Urziceni -, unde ponderea minorităţii maghiare, dar şi a celei germane este peste pragul de 20 la sută, iar aplicarea articolului din ordonanţa Guvernului ar fi dus la înlăturarea inscripţiei în limba germană sau maghiară.
„Aplicarea articolului din OUG care prevede indicatoare bilingve ar fi avut ca rezultat înlăturarea inscripţiei în limba germană sau maghiară, însemnând pierderea unui drept câştigat al minorităţilor. UDMR a semnalat Guvernului această problemă, iar prevederea a fost corectată conform declaraţiilor făcute de purtătorul de cuvânt al Guvernului”, a mai spus Cseke Attila.
O altă reglementare iniţiată de UDMR şi corectată în ordonanţă prevede ca, acolo unde ponderea unei minorităţi naţionale nu depăşeşte pragul de 20 la sută, Consiliul Local poate decide în favoarea aplicării drepturilor lingvistice, a precizat senatorul Uniunii. Acesta mai susţine că, potrivit declaraţiilor purtătorului de cuvânt al Guvernului, executivul ar intenţiona să elimine drepturi câştigate ale minorităţilor.
„În 2006, la iniţiativa UDMR, Parlamentul a adoptat o lege aflată şi azi în vigoare, care prevede ca în acele localităţi unde ponderea minorităţilor scade sub 20 de procente, drepturile câştigate nu vor fi retrase. Însă OUG elimină, în forma adoptată, aplicarea acestei reglementări. Astfel, o comunitate poate beneficia de drepturi lingvistice până la următorul recensământ din care reiese că au scăzut numeric sub pragul prevăzut de lege. O ţară model în ceea ce priveşte drepturile minorităţilor nu ar adopta o astfel de prevedere”, a subliniat parlamentarul UDMR.
Citește și:Kelemen Hunor, întâlnire cu Viorica Dăncilă, pe tema cimitirului din Valea Uzului