Comentează“Când am preluat această instituţie (n.red. – Banca Naţională a României), prima vizită pe care am făcut-o a fost în tezaur. Era singura rezervă palpabilă, pentru că acea valutară era la fostul Bancorex. Am constatat că existau 60 de tone de aur”, a declarat, recent, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, în cadrul emisiunii Capital TV de la B1. În timpul mandatului său de Cartea Recordurilor – a intrat în al 21-lea an de când se află la şefia BNR – Isărescu a crescut rezerva de aur cu 40 de tone, ajungând la peste 100 de tone.
“Banca Naţională a cumpărat aur din producţia internă şi de la populaţie. Acest lucru a fost posibil până în anul 2000. Atunci a apărut o lege care spunea că monopolul aurului nu mai e la BNR, mai exact, s-a liberalizat piaţa acestui metal preţios. Aveam 100 de tone, iar cantitatea a rămas constantă o bună perioadă. La un moment dat s-a ajuns la 105 tone, dar, după ce Banca Naţională a fost obligată să despăgubească oamenii cărora li se confiscaseră bijuterii în perioada comunistă, a mai scăzut”, a explicat, pentru Libertatea, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR.
Acum avem 103,7 t în vistieria BNR
Potrivit ultimelor statistici făcute publice de Banca Mondială, România are 103,7 tone de aur, în tezaurul Băncii Naţionale şi în depozite la alte bănci centrale din lume.
Ruşii ne-au furat din aur?
În 1944, România avea peste 240 de tone de aur. Potrivit istoricilor, în timpul războiului, tezaurul a fost ascuns într-o grotă de lângă Mănăstirea Tismana, Gorj, şi nu s-a mai vorbit de el. În 1947, ar fi fost luat de la Tismana şi dus la Bucureşti sub supravegherea armatei sovietice. Apoi s-a aşternut tăcerea până în 1953, când Banca Naţională a raportat că rezerva de aur a României era de 53,1 tone. Nu se ştie cum s-a “evaporat” diferenţa, însă unii istorici cred că aurul nostru a fost luat de ruşi, ca datorie de război.
Ceauşescu a luat din tezaur ca să plătească datoria externă
Mugur Isărescu a afirmat că a descoperit, în urma unei investigaţii, că Nicolae Ceauşescu a vândut o mare cantitate de aur pentru a plăti datoria externă a ţării. “Rezerva a scăzut de la 100 la 40 de tone , apoi, spr
Mişcarea” lui Ceauşescu de a-şi plăti dintr-un foc datoria a cam deranjat la vremea respectivă. “Psihologia organizaţiilor financiare e să acorde credit cu dobândă mare. Dacă ţara nu are posibilitatea să returneze datoria, atunci organizaţiile îi dau alt credit şi astfel devine dependentă faţă de acestea. De aceea, exemplul unic al României (n.red. – din timpul lui Ceauşescu) de a-şi plăti datoria nu a convenit multora”, a declarat, zilele trecute, însărcinatul cu afaceri al Belarusului la Bucureşti, Serghei Molunov.
Vezi care e prezența la vot la alegerile parlamentare 2024 și ce candidați sunt pe listele partidelor!