Mugur Isărescu anunță creșterea inflației: „Am avut multe scumpiri într-un termen foarte scurt”

Prognoza anterioară pentru acest an era de 3,2%, dar efectele a ceea ce s-a întâmplat în 2017 încă nu s-au finalizat. „Puseul inflaționist din al doilea semetru al anului trecut sunt în spatele nostru în proporție de circa 80-90%”, a declarat Mugur Isărescu.

Și dacă ne referim la inflația de anul trecut, aceasta a fost influențată foarte mult de creșterile accelerate de prețuri din al doilea semestru. Astfel, dacă în iunie inflația era de  0,9%, în decembrie a urcat deja la 3,3%.

Potrivit guvernatorului BNR, indicele prețurilor de consum a cunoscut o traiectorie ascendentă în ultimul trimestru din anul 2017, tocmai din cauza majorării tarifului energiei electrice în luna octombrie.

„Au venit mai multe și într-un timp relativ scurt. Așa că la prețul energiei electrice s-au adăugat o nouă majorare a accizei la combustibili începând cu 1 octombrie, presiunile în creștere la nivelul costurilor de producție (forță de muncă și utilități), dar și deprecierea monedei naționale în raport cu moneda europeană”, a declarat Isărescu în timpul conferinței de presă.

Ce ne-ar putea abate de la ținta de inflație stabilită

Printre principalii factori care ar putea să influențeze traiectoria prognozată a inflației se numără șiconduita politicii fiscale și a celei a veniturilor, în contextul incertitudinii privind impactul acesteia asupra cadrului macroeconomic și al posibilei reconfigurări a coordonatelor bugetului pe intervalul de prognoză.

Recomandări

Imobiliariada. Abuzul imobiliar, un subiect de foc în alegerile din 2024 cu Nicușor, Vicol-Ciorbă, Băluță &Simion

De asemenea, și incertitudinile legate de Brexit ar putea să facă inflația să nu își atingă ținta tabilită de BNR, cum de asemenea este și gradul de tensionare ridicat, cu potențial de a alimenta suplimentar atât costurile firmelor, cât și avansul consumului.

Prețurile care stau la baza oricăror scumpiri în România sunt și este pe lista factorilor de risc pentru creșterea inflației, iar aici vorbim despre incertitudinile cu privire la magnitudinea și etapizarea creșterilor prețurilor gazelor naturale și energiei electrice.

Creștere economică bazată pe consum

„Pe partea mai puțin pozitivă a creșterii economice, consumul a fost principalul motor de creștere, cu efecte negative asupra acesteia în sensul că a crescut mai mult de cât a putut să ofere producția autohtonă”, a mai spus Isărescu. Potrivit lui, acest trend de consum excesiv se tranformă în locuri de muncă pentru alte state din care noi importăm și nu vrem acest lucru pentru că nu este deloc benefic.

Ceva favorabil și din zona politicului

Pe de altă parte, guvernatorul BNR a apreciat faptul că guvernele care s-au perindat pe la Palatul Victoria în ultimul an au reușit performanța de a menține deficitul bugetar sub 3%, iar acest lucru ne-a permis să menținem datoria publică în PIB la 40%. Cu toate acestea, dacă economia va avea creșteri „mărețe” precum cele de anul trecut, atunci nivelul va trebui să fie și mai jos.

Recomandări

Cum a fost consolat senatorul Eugen Pîrvulescu după ce-a plătit pentru o funcție înaltă și a ratat-o: „Pierzi, câștigi – negustor te numești!”

„Ştiţi că un nivel critic la nivelul Uniunii Europene este de 60%, dar, pentru ţări emergente ca România, se consideră că 40-45% este un nivel critic. Faptul că ţinem datoria publică sub 40% este un lucru bun, dar mai puţin bun este faptul că acest 3% este pe un nivel extrem de mare, comparativ şi istoric, al creşterii economice. Trebuie să fie, când ai asemenea creşteri economice, să nu stai la limita de 3% a deficitului public, ci să încerci să te situezi mai jos”, a mai spus Mugur Isărescu.

Dar chiar și în condițiile acestea, România are o problema, investițiile publice sunt prea jos, acestea trebuind să crească pentru a avea o dezvoltare durabilă.

Citește și: Surpriză: Firmele vor plăti o parte din contribuțiile angajaților part-time. Statul lasă și o mulțime de IT-iști cu ochii în soare

Urmărește-ne pe Google News