ComenteazăMugur Isărescu a lucrat, alături de alți oameni din domeniul Finanțelor, la Institutul de Economie Mondială – IEM. Multe dintre notele date către Securitate, aflate în arhivele CNAS referitoare la IEM sunt semnate de ”Manole”.
Manole de pe strada Miron Constantinescu
Într-una dintre aceste note din septembrie 1986, ”Manole” vorbește despre un eveniment care i s-a întâmplat lui, menționând chiar și adresa de domiciliu: strada Miron Constantinescu, nr. 33, blocul Z11.
Jurnaliștii de la România Liberă au descoperit că într-o altă notă, de data aceasta din 1979, aceeași adresă aparține lui Isărescu, angajat la IEM.
Un alt document care îl leagă pe actualul guvernator BNR de ofițerii Securității este un raport al acestora, un raport referitor la ”desfășurarea combinației de interpunere în cazul cercetătorului științific I. M. Ctin.”.
Spiona diplomați și își ”turna” de bine colegii
Principala misiune a lui Isărescu era, potrivit informațiilor publicate de România Liberă, spionarea diplomaților străini. Securitatea l-a însărcinat, de exemplu, să urmărească un diplomat britanic de la București, suspectat că face parte din serviciul de informații britanic.
Într-un alt document de la Securitate ”pentru dirijarea sursei Manole”, din 1986, ”Manole” este instruit să spioneze mai mulți oficiali americani suspectați că ar fi acoperiți ai CIA.
”Manole a fost sursă de nădejde pentru Securitate”, nota România Liberă. Potrivit ziarului, printre colegii de la Institutul de Economie Mondială turnați de Mugur Isărescu se numără și economistul Eugen Dijmărescu, care a fost, după anii 90, parlamentar, ministru și ambasador al României în Japonia.
Ce e drept, Isărescu l-a turnat ”de bine” pe Dijmărescu. Acesta avea ”demnitate, patriotism”, ”înalte calități moral-politice”, era ”lector pe linie de partid”.
România Liberă:
Isărescu a negat colaborarea sa cu Securitatea
Într-un interviu pentru Jurnalul Național din februarie 2017 și indicat de BNR ca răspuns la solicitarea unui punct de vedere făcută de jurnaliștii de la Româna Liberă înainte de publicarea investigației, Mugur Isărescu a negat colaborarea sa cu Securitatea și implicarea Institutului de Economie Mondială în astfel de legături.
Isărescu a vorbit despre ”insinuări” ale celor care și-au făcut un ”subiect cotidian” din persoana sa.
”Orice eventuală altă așa-zisă referință nu poate fi decât un prefabricat, așa cum au fost multe pe această temă din 1989 încoace. În 27 de ani, tot ce se făcea acolo (la IEM, n.r.) a fost verificat și răsverificat. Așa că eventualele insinuări, care pot apărea, nu pot fi decât noi episoade din lunga listă de strădanii de a fi acuzat cu orice preț de către aceeași oameni care şi-au făcut un subiect cotidian din persoana mea.”
Mai mult de o treime din angajații de la IEM erau ofițeri acoperiți
Pressone scria, tot acum trei ani, că Mugur Isărescu ar fi fost recrutat ca ofiţer în 1971, când se pregătea să-şi finalizeze studiile de la Academia de Ştiinţe Economice, şi în acelaşi an a fost angajat la IEM. Institutul a funcţionat, în perioada regimului Ceaușescu, ca o instituție a spionajului extern.
Documentele de la CNSAS studiate de Pressone arată că, din aproximativ 170 de angajaţi ai Institutului, mai mult de o treime – aproximativ 60, în anul 1979 – erau ofiţeri acoperiţi ai UM 0544 (Centrul de Informații Externe).
CNSAS a stabilit că Mugur Isărescu a colaborat cu Securitatea
Guvernatorul BNR este considerat de CNSAS colaborator al fostei Securități, iar Colegiul institutței a aprobat, săptămâna trecută, nota în care îi este consemnată această calitate, a scris Ziare.com.
CNSAS a cerut justiției să confirme verdictul, iar dosarul a fost deja înregistrat la Curtea de Apel. Instanța nu a stabilit încă un termen de judecată.
O primă reacție oficială a venit în emisiunea Adriana Nedelea LA FIX, de la consilierul de strategie al lui Mugur Isărescu, Adrian Vasilescu.
”Când Mugur Isărescu a fost propus și ales prim-ministru de către Parlament (în 1999 – n.r.), Parlamentul a cerut un punct de vedere și CNSAS a trimis o adeverință la dosar. Mai are încă una din 2002 și o alta după 2002, prin care CNSAS confirmă sau admite că nu a fost colaborator al fostei Securități”, a spus Adrian Vasilescu.
El nu a negat existența unor noi probe ale CNSAS care stau la baza ultimei decizii și a sesizării instanței pentru confirmarea calității de colaborator al fostei Securități de către Mugur Isărescu, dar a explicat de ce nu crede că guvernatorul BNR poate fi încadrat la definiția legală a termenului.
”Mugur Isărescu a lucrat (înainte de 1989 – n.r.) într-o instituție care era sub ochii Securității. (…) La Institutul de Conjunctură Mondială, transformat ulterior în Institutul de Economie Mondială, Securitatea era cu ochii pe tine. Erau obligați cei de acolo să scrie astfel de referate. Acolo, nu exista, cum era în alte împrejurări, că se ducea unu și spunea ce a făcut cutare și ce a spus cutare, ci se cereau referate și recomandări”, a precizat Adrian Vasilescu.