Aşa s-a intervenit atunci | |
Doi lichidatori, limitând dezastrul cu ajutorul lopeţilor | Peste reactorul în flăcări a fost aruncat nisip cu ajutorul elicopterelor |
Aşa arată zona acum | |
Reactorul numărul 4 al centralei de la Cernobîl, imediat după explozie | Aşa arată acum “maşinuţele buşitoare” din parcul de distracţii din Pripyat |
«Au murit 100.000 de lichidatori»
În iunie, s-a decis ca reactorul să fie îmbrăcat într-un sarcofag. Însă deasupra acestuia erau 150 de tone de resturi radioactive, aruncate de explozie. Pentru îndepărtarea lor s-au folosit iniţial maşinării comandate de la distanţă, care, din cauza concentraţiei enorme de radiaţii, s-au defectat. 5.000 de soldaţi au fost trimişi, pe rând, pe acoperiş. Echipaţi în costume grele din plumb, aceştia nu aveau voie să stea în acel loc mai mult de 90 de secunde. Cu mâinile sau cu o lopată, aruncau molozul înapoi în camera reactorului. În decembrie, la 8 luni de la explozie, reactorul a fost izolat pentru totdeauna într-un sarcofag din oţel şi beton.
În total, la operaţiuni au lucrat 800.000 de oameni. Întrucât ruşii ţin ascunse datele dezastrului, există doar cifre neoficiale. Conform lui Georgy Lepnin, un medic din Belarus care a lucrat la Reactorul 4, “aproximativ 100.000 de lichidatori sunt acum morţi”. Potrivit rapoartelor UE, circa 7 milioane de persoane, din care jumătate copii, au fost afectate de explozie.
336.000 de persoane evacuate
Autorităţile nu numai că nu au anunţat locuitorii de gravitatea situaţiei, dar au luat decizia evacuării populaţiei pe o rază de 30 km în jurul centralei abia pe 27 aprilie, la 36 de ore de la accident. În total, 336.000 de oameni au fost mutaţi din zona Cernobîl, care a rămas închisă şi astăzi.
Paul Bardașu
TEORIE ULUITOARE. Cum au protejat sovieticii Moscova prin tehnicile războiului geofizic: «Ruşii “au împins” norul radioactiv către Europa»
Dacă privim cu atenţie filmul în care apare norul radioactiv ce a acoperit Europa după explozia de la Cernobîl, în 1986, vedem că, în mod ciudat, acesta ocoleşte Moscova. De ce? Adepţii teoriei conspiraţiei susţin că ruşii “au împins” norul radioactiv, prin curenţi de aer şi ploi provocate artificial, pentru a salva capitala Uniunii Sovietice.
Generalul de brigadă Emil Străinu, doctor în arme geofizice şi specialist în ameninţări neconvenţionale şi asimetrice, are o teorie uluitoare despre felul în care au procedat ruşii pentru a-şi proteja capitala de norul radioactiv provocat de explozia de la Cernobîl. “După ce a ieşit din buimăceala momentului, conducerea sovietică a realizat că imensul nor radioactiv se deplasa, purtat de vânt, către nord, ameninţând Moscova şi regiunile industrializate şi dens populate din jurul capitalei Uniunii Sovietice. Cum de evacuare oficialii ruşi nu au vrut să audă, au fost căutate alte măsuri de protecţie împotriva norului radioactiv. Soluţia adoptată a venit din zona militară: folosirea unor arme ale războiului geofizic. Astfel, avioane militare echipate cu aparatură specială «au însămânţat» întregul spaţiu aerian al Ucrainei, al Federaţiei Ruse şi al Belarusului cu substanţe specifice războiului meteorologic”, susţine Străinu.
“În urma acestei operaţiuni au fost schimbate punctele de minimă şi de maximă presiune atmosferică, au fost reorientaţi brusc curenţii de aer şi au fost provocate artificial ploi torenţiale din nori de mare şi foarte mare altitudine, care au antrenat pulberile radioactive şi le-au fixat la sol, în zone cât mai îndepărtate de Moscova. Astfel, cea mai mare parte a prafului radioactiv, aproximativ două treimi, s-a stabilizat pe solul din Ucraina şi din Belarus. Operaţiunea specifică războiului geofizic de însămânţare a norului a durat mai multe zile şi la ea au participat sute de avioane specializate în acest scop. Rămăşiţele norului iniţial, care nu au fost dizolvate în spaţiul aerian ucrainean şi belarus, împinse de curenţii de aer provocaţi artificial, au afectat Estonia, Letonia şi Lituania, ţările scandinave, ţările europene din vestul URSS, inclusiv România, ajungând până în Marea Britanie, dar şi în statele din Orientul Mijlociu şi din centrul Asiei”, a explicat generalul.
“Aceste informaţii au fost dezvăluite de foşti piloţi care au participat la operaţiunile secrete”, a mai precizat Emil Străinu.
Sorin Golea
Şi România a fost afectată A crescut mortalitatea infantilă şi a scăzut IQ-ul
Radiaţiile emanate în urma exploziei de la Cernobîl au atins şi România. Între 3 şi 6 mai 1986, toată ţara a fost afectată. O echipă de cercetători români de la Institutul pentru Sănătate Publică a efectuat un studiu care a arătat că radiaţiile au dus la creşterea mortalităţii infantile şi la diminuarea IQ-ului la copiii născuţi după catastrofă.
Studiul a fost efectuat între anii 1986 şi 1994, în cartierele bucureştene Drumul Taberei şi Titan. S-a realizat prin selectarea unui grup de peste 300 de copii care în momentul accidentului aveau vârsta de trei luni. Aceştia au format lotul probant.
Copiii au prezentat diferenţe de dezvoltare
În paralel, a fost ales un grup de copii născuţi înainte de accident, care s-a numit lotul martor, iar cele două grupuri au fost comparate. Conferenţiar dr. Aurelia Cordeanu, unul dintre cercetătorii care au participat la studiu, a precizat, într- un material publicat în presa centrală, că s-au consemnat creşterea mortalităţii infantile la cei născuţi după catastrofă, diferenţe în ceea ce priveşte greutatea la naştere a copiilor veniţi pe lume înainte şi după accident, precum şi diferenţe de dezvoltare fizică (înălţime, greutate, perimetru cranian, perimetru toracic). Potrivit dr. Cordeanu, copiii apăruţi după explozia de la Cernobîl au prezentat dificultăţi în procesul de învăţare şi probleme de comunicare, fapte relevate de punctajul mai mic realizat la testele de inteligenţă. Însă nu a fost nevoie de programe speciale pentru copiii afectaţi: “Au învăţat în şcoli normale şi cred că unii dintre ei au recuperat diferenţa de IQ până la adolescenţă”, a precizat medicul. De asemenea, dr. Aurelia Cordeanu a mai precizat că starea de sănătate generală a lotului probant a avut de suferit.
Studiul a fost oprit din lipsa banilor
Din păcate, din lipsa banilor, studiul nu s-a putut extinde pe o perioadă mai mare de timp, pentru a se vedea cum au evoluat “subiecţii”. Aurelia Cordeanu a recunoscut că este posibil ca efectele radiaţiilor mai puternice în anumite zone ale ţării să fie mai pronunţate decât în cele două cartiere bucureştene.
Dan Grossu