“Interferonul tip 1” este o familie de proteine care are rolul de a dirija activitatea sistemului imunitar. Rolul acestor proteine este cunoscut și documentat în așa mare măsură, încât, în ziua de azi, avem acces la interferon sintetic pentru tratarea unor boli precum hepatita.
Interferonul de tip 1 este produs de fiecare tip de celulă umană ca răspuns la activitatea virală. Acesta atacă direct patogenii și alertează celulele sistemului imunitar și pe cele din zona afectată despre prezența virusurilor.
O proporţie semnificativă a pacienților cu cazuri grave de COVID-19 prezintă o lipsă sau un nivel redus de interferon de tip 1.
Conform celor două studii efectuate recent la Institutul Karolinska din Suedia, această lipsă ar putea explica gravitatea simptomelor.
Nivelurile reduse de interferon pot fi cauzate de factori genetici sau de “anticorpi rebeli” care atacă și distrug aceste proteine după ce au fost sintetizate și eliberate în sânge.
Rezultatele cercetărilor subliniază importanța interferonului în combaterea virusului SARS-CoV-2 și arată cum lipsa acestuia poate transforma o infecție relativ benignă într-una letală.
“Împreună, aceste două studii arată cauza a circa 14% din cazurile grave de COVID-19”, explică Qiang Pan-Hammarström, imunolog la Institutul Karolinska. “E destul de impresionant”.
COVID-19, susțin autorii, este prima boală infecțioasă identificată în care “anticorpii rebeli”, care atacă interferonul tip 1, au un rol esențial în generarea de cazuri potențial letale. Rezultatele sunt global valide, fiind aplicabile pentru pacienți de toate etniile.
Circa 94% dintre pacienții cu anticorpi care atacă proteinele de interferon din cadrul studiului au fost bărbați.
Acest fapt ne poate ajuta să înțelegem de ce bărbații par a fi mai susceptibili la cazurile grave de COVID-19.
Conform autorilor, molecule sintetice de interferon, care și-au dovedit eficacitatea, ar putea ajuta la tratarea cazurilor grave.
Procedeele prin care pot fi îndepărtați “anticorpii rebeli” din organismul pacienților ar putea, de asemenea, să fie utile în acest scop.
Identificarea pacienților care ar beneficia de aceste intervenții se poate face printr-un simplu test. În plus, acești pacienți ar trebui să ia mai multe măsuri de precauție și să fie prioritizați pentru vaccinare, cu scopul de a preveni cazurile grave.
Cele două lucrări trag un semnal de alarmă legat de transfuziile cu plasmă convalescentă. Prin această metodă de transfer al anticorpilor pentru COVID-19, există riscul să fie transferați și anticorpi care distrug moleculele de interferon. Pacienții care prezintă astfel de anticorpi ar trebui eliminați din procesul de transfuzie.
Cele două studii sunt disponibile aici și aici.
LIBERTATEA PUBLICĂ ARTICOLE DE ȘTIINȚĂ. În plină criză de încredere și într-un moment în care, din păcate, se practică discreditarea cunoașterii, mai mult ca oricând cititorii au nevoie de informație științifică de calitate, prezentată limpede. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință, alcătuită din experți care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul avizat din străinătate. Ei scriu, în fiecare săptămână, mai multe articole în Libertatea, bazate pe descoperiri, studii și cercetări din cele mai diverse domenii.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro