Instituția de control condusă de Bogdan Chirițoiu a derulat în 2023 o serie de inspecții inopinate, în cadrul unei investigații privind o posibilă înțelegere între mai mulți actori de pe piața producției și comercializării de unt. 

Blocarea accesului la e-mail-uri

Inspectorii de la Consiliul Concurenței au acuzat că responsabilii de la Albalact, Covalact și Dorna Lactate le-au blocat accesul la e-mail-urile și comunicările angajaților și reprezentanților societăților. Drept urmare, Consiliul Concurenței a decretat mai multe sancțiuni:

– Albalact a primit o amendă de 9,91 de milioane de lei

– Covalact – 2,44 de milioane de lei

– Dorna Lactate – 1,975 de milioane de lei.

Grupul Lactalis a atacat în instanță deciziile Consiliului Concurenței, iar Albalact a cerut anularea procesului-verbal de constatare a contravenției și înlocuirea amenzii cu un avertisment.

De asemenea, oficialii Albalact au formulat o contestație în care au reclamat că nu au fost detaliate două capete de acuzare. 

Judecătoria Sectorului 1 a respins cererea depusă de Lactalis.

PHILIPPE MONTIGNY / Shutterstock.com

Plângeri peste plângeri în justiție

Compania a depus apel la decizia respingerii plângerii, tot la Judecătoria Sectorului 1.

„Lecturând dispozitivul hotărârii ce se cere a fi completată, arată că instanța a respins plângerea contravențională, ca neîntemeiată, nefiind făcută nicio precizare cu privire la cele două capete de cerere subsidiare. Prin urmare, apreciază că acestea nu au fost tranșate de către instanța de judecată. Față de cele învederate, apreciază că se impune admiterea cererii de completare”, susțin reprezentanții Albalact.

Dar instanța de judecată a respins din nou argumentele Albalact.

„În primul rând, așa cum rezultă cu putere de evidență din cuprinsul dispozitivului sentinței civile nr. 7575/16.10.2023, instanța a respins cererea petentei ca neîntemeiată, fiind, așadar, evident că soluția de respingere a fost pronunțată cu privire la toate capetele de cerere formulate”, se arată în motivarea instanței.

Astfel, judecătorii au stabilit că apelul Albalact nu necesită lămuriri suplimentare și l-au respins din nou în data de 19 ianuarie 2024.

Compania a continuat lupta în instanță și a invocat o serie de prevederi ale Codului de procedură civilă, referitoare la introducerea de noi căi de atac vădit netemeinice.

„Astfel, instanța apreciază că reaua-credință a petentei este mai mult decât evidentă, în condițiile în care, din simpla lecturare a dispozitivului și considerentelor sentinței 7575/16.10.2023, se poate constata cu ușurință că cele două capete subsidiare de cerere au fost analizate, instanța pronunțându-se inclusiv în sensul respingerii acestora”, punctează judecătorii.

„Abuz de drept”

„Prin urmare, având în vedere abuzul de drept săvârșit de către petentă, care nu înțelege să-și exercite drepturile procesuale cu bună-credință, încărcând inutil rolul instanțelor de judecată cu cereri vădit neîntemeiate”, a decretat judecătoria, după care a amendat Albalact cu 1.000 de lei, suma maximă prevăzută de lege.

După ce a pierdut la prima instanță, Albalact a atacat și această decizie cu recurs. Noua acțiune în instanță se judecă la Tribunalul București.

Suspiciuni de cartel

Investigația Consiliului Concurenței implică și alte companii, nu doar cele deținute de către grupul Lactalis. 

Alături de acesta, mai sunt investigate și Friesland România (Napolact), Lacto Food și Fabrica de Lapte Brașov (Olympus), sub suspiciunea de practici anticoncurențiale și posibile înțelegeri de fixare a prețului.

Urmărește-ne pe Google News