Comentează- Două echipe Libertatea, una în satul Baisa, comuna Mihai Eminescu, Botoșani, cealaltă la Otopeni, au urmărit cum aproape 40 de persoane sunt făcute mingi de ping-pong după ce au fost băgate cu forța în carantină, iar cinci au fost încătușate cu șoricei de plastic de bodyguarzii trimiși de foștii angajatori.
- Pe Otopeni au primit vizita ministrului muncii, Violeta Alexandru, care a anunțat la final că aceștia “vor fi cazați aici, în București, până aflăm toate informațiile”
Într-o pădure de la marginea orașului Botoșani, în comuna care poartă numele lui Mihai Eminescu, muncitorii srilankezi se îngrămădesc pe balconul motelului în care și-au petrecut cele trei săptămâni de carantină instituționalizată. Își așteaptă cu teamă eliberarea, căci n-au habar unde vor merge.
Autoritățile locale le-au spus că se vor întoarce acasă, dar ei știu că nu-i vorba decât de promisiuni deșarte. Zborurile comerciale nu mai aterizează de ceva vreme pe aeroportul din Sri Lanka, care și-a închis spațiul aerian pentru a se apăra de COVID-19.
Duminică dimineață, trei angajați ai DSP Botoșani coboară în fața Cabanei Stejarului. E ora zece și îi întâmpină jandarmii care au ajuns doar cu două ore înainte, deși ar fi trebuit să-i păzească toată noaptea pe srilankezii carantinați la marginea orașului.
Au ajuns în grija statului după ce au fost îngrămădiți în dormitoare alături de colegii suspecți de coronavirus și mai apoi concediați de patronii italieni ai fabricii de confecții GT Company, una dintre cele mai mari companii exportatoare din județul Botoșani.
Încătușați cu șoricei de plastic de către bodyguarzii ANVI Security Professional
Libertatea a urmărit cazul de la început, de pe 5 mai, și a scris în exclusivitate despre cum 43 de srilankezi au fost agresați de bodyguarzii trimiși de patronii fabricii și încătușați cu șoricei de plastic. GT Company s-a oferit să-i reangajeze pe străini, însă doar patru dintre ei s-au întors. Trei sunt încă internați în spital.
Alți 36 au refuzat să mai muncească pentru patronii care le-au pus în mod voit sănătatea în pericol și le-au îmbolnăvit zeci de colegi de COVID-19.
La lizieră sunt doar trei taxiuri. Un bărbat lipește hârtii cu GT Company pe ele, semn că sunt rezervate pentru cei patru care se întorc la firmă, doi bărbați și două femei.
Restul le fac cu mâna din balcon și, apoi, sunt aliniați ca la careu, în parcarea din fața pensiunii. Un jandarm întreabă cine știe engleză și apoi îi distanțează la un metru și jumătate pe oamenii care, în ultima lună, au stat nu doar împreună, ci și cazați alături de colegii bolnavi de COVID-19.
Aeroportul de acasă e închis
Pe rând, în parcare se adună autorități și apropiați ai firului local al poveștii. Cu excepția unui polițist calm și calculat, mulți dintre cei prezenți sunt contra srilankezilor.
Apar și reprezentanții unei firme de transport, cu două autocare pe care scrie Otopeni, ambele antamate de Prefectura Botoșani. Din aproape în aproape, asiaticii din parcare află că vor fi trimiși la aeroport, deși mai au permise de ședere valabile până-n august.
Dar nu asta-i problema. Oamenii ar da orice ca să se întoarcă acasă, doar că aeroportul din Colombo, capitala statului insular, e închis pentru zborurile comerciale. Mai aterizează doar avioane charter. Așa că, și de-ar avea bani de plecare, srilankezii n-ar avea unde să zboare!
Unul dintre puținii străini care rupe puțină engleză cere un avocat, iar Libertatea pune la dispoziție un translator care colaborează cu ziarul pe problema muncitorilor asiatici. Asta doar îi enervează pe reprezentanții firmei de transport.
“Time. Time is money”
Ei nu acceptă nici măcar ca srilankezii să meargă până în oraș pentru a-și verifica dacă pe carduri le-a intrat ultimul salariu.
“Nu putem, doamnă. Nu putem sta nici măcar o secundă în plus. Sunt firmă privată, plătită la minut. Contează orice timp pierdut. Time is money!”, se răstește bărbatul, încercând să se facă auzit și de oamenii care stau aliniați.
E întărit și de șeful dispozitivului jandarmeriei, cel care și filmează acțiunea.
– Domnule jandarm, ei sunt trimiși pe Otopeni pentru a zbura acasă.
– Exact.
– Dar știți că aeroportul din Colombo, Sri Lanka, e închis pentru zboruri comerciale?
– Nu-i treaba noastră că s-a închis aeroportul din Sri Lanka. Domnișoară, dar sunteți purtătorul lor de cuvânt sau ce?
În jurul discuției apar persoane de la autoritățile locale, care fac front comun împotriva străinilor.
Domnule, dacă ne-ar vedea domnitorii cum ne purtăm cu străinii, ce-ar zice?
Om prezent la acțiunea de transfer a srilankezilor:
“I-am legat că aveau foarfece sub pernă”
Discuția între Libertatea și autoritățile prezente la fața locului pare suprarealistă.
– Vi se pare corect cum sunt tratați oamenii ăștia?
– Doamnă, dar sunt tratați mult mai bine decât sunt românii din Germania! Îi tratăm prea bine!
– Au fost legați cu șoricei la încheieturi!
– Ei, na! Dar știți de ce? Vă zicem noi de ce, că voi știți din poveștile lor! Aveau cuțite ascunse sub perne, foarfeci!
– Haideți, sunt niște băieți de 30-35 de ani veniți de peste un an aici.
– Veniți să ce? Să ia mai mulți bani decât românii.
– Atunci de ce sunt aduși din Sri Lanka?
– Nu știm, domnule, că au două viteze. Încet și foarte încet.
– Nu cred că ar sta așa treaba și că firma ar încerca să-i reangajeze chiar și după tot ce s-a întâmplat.
– Doamnă, ne purtăm prea bine!
– Nici nu îi ascultați.
– Păi ce, credeți că poliția în Germania vorbește cu tine în engleză? Germană și atât!
În backgroundul discuției aprinse, srilankezii sunt convinși să vină la București. Unde cei de la Inspectoratul General de Imigrări ar avea posibilitatea să-i cazeze. Asta-i motivează să lase în urmă Botoșaniul. Însă și cei de la Imigrări se spală pe mâini de problema străinilor, motivând că nu au ce să le facă până nu le expiră permisele de muncă. Până-n august, nici măcar singura autoritate abilitată să gestioneze imigranții nu vrea să-i salveze pe srilankezi concediați pentru că au vrut să-și protejeze colegii de COVID-19.
“Totul e bine când se termină cu bine”, oftează ușurat șeful dispozitivului de Jandarmerie.
Autoritățile locale sunt mulțumite. Scapă de cei 36 de srilankezi. Pe seară, în timp ce autocarul nu e încă la Otopeni, Prefectura minte, într-un comunicat, că aceștia au fost trimiși pentru a fi repatriați.
Purtătoarea de cuvânt a Prefecturii Botoșani dă din colț în colț când e sunată. “Ei au decis să plece din Botoșani. Dar revin când am detalii”, spune ea. Nu mai revine.
Srilankezii ajung în jurul orei 20 la Otopeni
După aproape opt ore, cei 36 de srilankezi ajung la Aeroportul Otopeni din București, pentru a pleca în Sri Lanka, însă oamenii nu au cum să ajungă și acasă.
Nimeni nu pare să aibă habar ce trebuie să facă într-o asemenea situație. Poliția caută ambasada, care nu există, aeroportul s-a oferit să îi cazeze, însă doar dacă au bilete de avion, cu toate că nu au bani, nici curse spre Sri Lanka.
Prefectura Botoșani i-a trimis, pur și simplu, pe aeroport, fără să anunțe pe nimeni, iar poliția încerca să îi trimită înapoi în Botoșani.
Oamenii se aflau și la ora 22 în parcarea aeroportului, în autocare. La început, nu aveau apă și mâncare, și nu exista nici un magazin deschis în aeroport. Ulterior, angajații aeroportului au început să le aducă muncitorilor și apă, și mâncare.
Nimeni de la Otopeni nu știa de venirea lor
Cei de la aeroport nu știau nimic de venirea lor, au fost așteptați doar de reporterii Libertatea.
La două ore de la sosirea lor, la aeroport și-a făcut apariția și ministrul muncii, Violeta Alexandru.
Nu există nici un zbor spre Sri Lanka, nici măcar cu escală în Doha sau în altă oraș, deși Prefectura Botoșani a anunțat că îi va trimite cu un zbor în Sri Lanka.
Au apărut, la un moment dat, trei polițiști și trei jandarmi. Nici aceștia nu fuseseră anunțați de venirea srilankezilor. I-au întrebat pe șoferi de unde i-au adus pe srilankezi și de ce i-au lăsat acolo.
“De unde i-ați adus? Cine v-a dat voie să îi lăsați aici, în parcare?”, au întrebat agenții.
Șoferii au ridicat din umeri. Au zis că ei au contract doar ca să îi aducă aici, să îi lase și să plece, pentru că Prefectura a plătit doar pentru asta.
Șoferii erau destul de recalcitranți pentru că voiau să se întoarcă în Botoșani. Polițiștii le-au zis că nu au voie să plece și să îi lase pe srilankezi.
“Vă întoarceți cu ei de unde i-ați adus”, au spus polițiștii.
Agenții nu știau că Sri Lanka nu are ambasadă în România
Agenții au început să dea telefoane pe la fostul angajator, dar și la Inspectoratul General pentru Imigrări.
Polițiștii nu știau că Sri Lanka nu are ambasadă în România, cea mai apropiată ambasada fiind în Polonia.
Abia după o oră și jumătate de la sosire, aceștia le-au cerut oamenilor concediați permisele de ședere. După ce le-au verificat și le-au adus, le-au cerut din nou, ca să facă copii.
Fostul angajator le-ar fi găsit cazare în București, dar vrea să și-o plătească oamenii
Polițiștii au contactat-o și pe Carmen Vlădescu, avocata fostului angajator. Femeia a zis că le-a găsit cazare în București, sectorul 2, dar că trebuie să își plătească singuri cazarea.
Agenții i-au sugerat avocatei să vireze angajatorul banii, din salariile oamenilor, care nu au fost plătite în întregime.
Avocata a refuzat să se deplaseze dimineață pentru a discuta cu muncitorii, deși aceștia îi solicitaseră prezența.
Srilankezii nu au voie să rămână nici în incinta aeroportului fără bilete de avion
Reprezentanții aeroportului au spus că muncitorii pot fi cazați în niște corturi în terminal, doar dacă au bilete de avion. Altfel, nu.
Alți patru srilankezi au rămas să lucreze la fabrica de confecții, iar trei sunt internați la Spitalul Județean Botoșani.