Sindicatele cer un salariu tarifar brut de cel puțin 12,50 de euro/oră, în timp ce reprezentanții angajatorilor oferă doar 10,50 euro, a precizat pentru Libertatea Daniela Reim, consilier la Centrul de Consiliere Arbeit und Leben din Oldenburg.

Protestele se vor extinde, anunță Daniela Reim. Susținuți de sindicate, românii de la abatoarele mari Tonnies din Rheda și din Wesisenfels vor face grevă vineri, 23 aprilie.

Revenidicările sindicatelor pentru muncitorii români care lucrează în industria cărnii din Germania

Muncitorii români şi colegii lor și-au cerut drepturile, miercuri, 21 aprilie, în cadrul unei demonstraţii la Gütersloh, un oraş din landul federal Renania de Nord-Vestfalia. La această fabrică, 70 la sută dintre angajaţi sunt români, potrivit DW. 

Municitorii români au plecat cu multe speranțe să muncească în Germania, dar sunt dezamăgiți.

„Condiții de lucru proaste, lefuri mici. Oamenii vin cu iluzii, iar aici, în Germania, nu e un paradis”, a declarat pentru Deutsche Welle Armin Wiese, sindicalist.

Iulian Cosmin și Claudiu Marinuș Dilimot și-au dat demisia după trei luni și s-au mutat la altă firmă, unde speră la condiții de muncă mai bune, se arată în reportajul realizat de site-ul DW.

„Te sclăvește, muncești, ridici 10 tone pe zi, 100 de tone pe zi, te rupe de mâini, de spate, și când ajungi la sfârșitul lunii iei 800 de euro și nu faci nimic. Plângi în pumni”, a reclamat Iulian Cosmin.

„Acolo, cel mai mai rău mă omora programul. Trezitul la 1 noaptea, să plec la muncă, atunci când somnul e cel mai dulce. Când am terminat carantina am lucrat și până la 5-6”, s-a plâns Claudiu Marinuș Dilimot.

De la 1 aprilie, în Germania nu mai sunt permise angajari prin firme intermediare. Înainte străinii erau angajați ai unor subcontractori pe niște salarii de mizerie.

Și la Oelde, un oraș din landul Renania de Nord-Westfalia, sunt mulți români care lucrează în abatoare.

„Am zis că e mai bine. Am plecat de acasă, dar dacă știam nu făceam pasul ăsta”, regretă Costel Matache.

Robert Eduard își completează colegul de suferință: „Zece zile am mâncat doar macaroane cu zahăr. Le-am cerut bani, dar nu ne-au dat nimic. Nici salariu, numai minciuni”.

Circa 10.000 de străini fac munca pe care germanii refuză să o facă, mai ales în industria cărnii.

Mulți angajați nu vorbesc germană, dar au semnat contracte redactate în limba germană. Ajung prea târziu să-și dea seama cum stau lucrurile.

 
 

Urmărește-ne pe Google News