Muncitorii din Sri Lanka, Nepal și India ar putea pleca din România în alte țări UE, profitând de extinderea Schengen

Bani puțini, muncă multă

Majoritatea acestor muncitori provine, în principal, din Nepal, Sri Lanka și India și, într-o măsură mai mică, din Bangladesh sau Turcia și lucrează ca asistenți în bucătărie, la curățenie, lucrători în fabrică și în construcții.

Rehan, un srilankez de 43 de ani, tatăl unui fiu adolescent, a câștigat foarte puțin după un an și jumătate de muncă, mai întâi într-un restaurant fast-food și apoi conducând un camion, în plus livrând mâncare la case în timpul liber.

„Muncesc și nu economisesc, nu are sens”, spune pentru El Confidencial srilankezul, care locuiește în București din iulie 2023.

Nici în prezent, Rehan încă nu are permis valabil și spune că, din banii câștigați (salariul de 2.500 de lei, 400 de lei pentru întreținere și 1.500 de lei dacă mai conduce încă 100 de ore pe lună) mulți îi trimite în țara de unde provine.

Visul european

Cu toate acestea, nu vrea să se întoarcă în Sri Lanka, „Niciodată, niciodată, niciodată. Dacă prietenii mei spun că granițele sunt deschise și că mergem în Italia sau Franța… nu știu ce să fac”, recunoaște bărbatul.

Asta după ce, din cei 25 care „ne-am adunat” în România, au mai rămas doar patru.

Recomandări

Cum au ajuns bani europeni pentru sănătate la Antena 3 și România TV: 200.000 de euro reclamă într-un proiect derulat de Institutul Fundeni și UMF Iași

Cota de muncitori pe an „este cerută de legislația UE pentru a garanta un flux controlat de migranți”, a explicat pentru El Confidencial, Adelina Dabu, director de Afaceri Publice la Confederația Patronală Concordia.

Această cotă a crescut de la 20.000 de permise anuale înainte de pandemie, la 100.000 de permise pe an, în 2022, 2023 și 2024.

„Este nerealist să ne așteptăm ca toți lucrătorii (care vin) să se adapteze și să rămână, dar unii o vor face și se formează comunități”, a transmis Adelina Dabu.

Directorul de Afaceri Publice la Confederația Patronală Concordia a admis însă că unii lucrători din afara UE ar putea vedea deschiderea Schengen ca pe o oportunitate.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro