„În sine, găsesc uluitor arsenalul sancțiunilor de la CSM. Parcă nu există decît excluderea, nu avertismente sau alte forme moderate de sancțiuni. Asta arată că teoria mea, aceea a corpului străin, explică bine aceste situații. Nu e o conspirație a PSD. Sigur, PSD sau Dan Voiculescu a aplaudat, dar nu are influență să obțină excluderi în unanimitate”, precizează Alina Mungiu-Pippidi.
Judecătoarea Camelia Bogdan de la Curtea de Apel București, care l-a condamnat definitiv pe Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare, a fost exclusă de două ori de CSM din magistratură, câștigând unul dintre procese la ÎCCJ. Excluderea lui Danileț a venit luni sub acuzația de „conduita prin care se aduce atingere imaginii justiției”.
„Ele au loc pentru că activiști ai schimbării judiciare ca Bogdan sau Danileț chiar sunt percepuți drept corpuri străine și sistemul abia așteaptă să scape de ei complet și definitiv, pentru că sunt o amenințare la status-quo”, afirmă Mungiu-Pippidi.
În lumina acestor decizii, profesorul atrage atenția că lumea se concentrează foarte mult pe Secția Specială de Investigare a Infracțiunilor din Justiției (SIIJ), dar uită să vadă situația din jurul Inspecției Judiciare, organismul abilitat să cerceteze și să propună sancționarea magistraților.
„Discutăm de SIIJ de dimineața pînă seara, dar Inspecția Judiciară arată că problema e mai mare, calitatea actului controlului și sancționării judecătorilor e foarte proastă. Deși există recomandări GRECO bune în acest sens, ele presupun niște reforme destul de rafinate, cum ar fi crearea unor standarde și indicatori de performanță clare și obiective, treabă la care românii eșuează în general în administrație, lăsînd loc arbitrariului și dușmăniilor personale”, menționează Alina Mungiu-Pippidi.
Cât despre clipurile „incriminatoare” care i-au adus excluderea lui Danileț, „într-unul tai gardul viu de acasă, în celălalt curăț o piscină” – precum le descrie magistratul, profesorul atrage atenția că nu pot fi, totuși, încadrate la capitolul viață privată.
„Danileț sare peste limite care există în multe țări prin postările lui așa-zise de viață privată, pe care nu se știe de ce ține să o facă publică. TikTok nu e privat, cum nu sunt private nici Facebook și Instagram. Exprimările magistraților pe mediile sociale sunt în general puține și bine măsurate. Și în California iei sancțiuni dacă exprimi opinii politice (la care ca persoană privată ai dreptul) pe social media. Judecătorii țin la imaginea lor conformistă și imparțială și se poate argumenta că face parte din necesarul pentru încrederea în justiție ca publicul să vadă judecătorul pe un piedestal”, arată Mungiu-Pippidi.
Ea subliniază însă că „nonconformismul este doar un pretext” pentru sancțiuni, iar excluderea celor doi magistrați li se trage pentru că au supărat oameni din sistem.
„Camelia atacase direct conflictul de interese la un coleg judecător (al cărei soț era notarul lui Dan Voiculescu), de aici scandalul, această autoreglementare e slabă sau inexistentă și lovind în ea (într-un caz unde avea clar dreptate), ceilalți s-au apărat pe sine. Danileț a fost destul de unilateral în lupta pe justiție (de partea DNA, fără rezerve pentru ascultările de masă ale SRI) și asta a alienat pe mulți magistrați, care nu vor să fie urmăriți de SRI. Percepuți drept corpuri străine, au fost amîndoi excluși”, afirma profesorul de științe politice.
În final, ea conchide că nu are „nici o îndoială că Bogdan și Danileț se vor întoarce în magistratură după deciziile finale ale ÎCCJ”, dar invită la o discuție privind contrastul între magistrați care pe durata procesului sunt „prezumați vinovați” și politicieni la care primează prezumția de nevinovăție până la decizia finală.
Editorialul integral poate fi citit pe „România Curată”
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro