„Dacul este al nostru și aici va rămâne pe veșnicie”, spune o femeie, ca un avertisment pentru cei care trec pe lângă ea.

Este 28 august, o zi înnorată de sfârșit de vară. La marginea orașului Slănic, județul Prahova, în jur de 20 de oameni ținându-se de mâini stau ca un scut în fața Muntelui Verde, pe marginea drumului. Dacul adormit, săpat de mii de ani în piatră, supraveghează totul, culcat, de la înălțime. Pe o pancartă stă scris, cu litere negre, „Salvați Muntele Verde”.

Muntele Verde este vizitat de turiști

Este un protest al slănicenilor care vine după câteva zile în care mai multe buldoexcavatoare au săpat în chipul tarabostesului (așa îi numeau romanii pe aristocrații geto-daci – n.r.). Au lăsat în urma lor grămezi de pietriș verde și dungi ondulate pe pământ.

Cu o zi înainte, Direcția Județeană de Cultură Prahova avertiza Primăria Slănic să oprească lucrările de exploatare ale firmei Heidelberg Cement Romania SA pentru că nu sunt autorizate. Utilajele au plecat.

Mașinăriile nu s-au întors nici o lună mai târziu, în septembrie. Dar oamenii tot stau cu teama că ceea ce ei numesc pavăza Slănicului – Muntele Verde – va fi distrusă.

Cum s-a trezit Slănicul cu utilaje la Piatra Verde

Muntele Verde se află la aproximativ 3 kilometri de orașul Slănic, județul Prahova. De la distanță, din centrul stațiunii, stânca se vede albă în bătaia soarelui. Abia de aproape observi verdele pal. Culoarea este una aparte, iar verdele devine și mai intens atunci când plouă. 

Masivul stâncos are forma unui chip de dac aflat cu fața-n sus, parcă adormit. De-aici și numele dat Muntelui Verde – Dacul adormit.

Drumul spre Salina Slănic

Prima dată, angajații de la Heidelberg Cement au început să sape în munte în 20 august, într-o vineri. La Muntele Verde și-au făcut apariția un excavator și o basculantă. Muncitorii au revenit și a doua zi, când însă utilajele au fost blocate de mai mulți slăniceni, care le-au cerut oamenilor autorizațiile de exploatare. Nu le aveau.

„Au luat exact din capul dacului”

„Au venit neașteptat și au transportat de-aici câteva zeci de tone de pietriș”, povestește Victoria, o localnică.

Lucrează la Salina Slănic și spune că muntele este singurul simbol rămas al orașului, după dispariția Grotei Miresei, prăbușită la sfârșitul anilor ‘90. Sigur, mai este și salina, dar „nu e a noastră, e a ministerului”.

„E muntele nostru, spune Victoria, o localnică din Slănic, despre Piatra Verde

„Ăsta este singurul monument al Slănicului. Pe partea asta a fost bujor de munte, dar nu am mai văzut de ani de zile”, spune și Marian Mocanu, arătând către partea dreaptă a masivului stâncos. 

Are o pensiune la marginea orașului, la doi pași de Muntele Verde. A deschis-o cu puțin timp înainte de intrarea în starea de urgență, la începutul lui 2020. Nu a fost cea mai bună sincronizare, spune cu regret.

Marian Mocanu

Așteaptă, totuși, turiștii cu ușile deschise. Oamenii ajung la Slănic pentru salină și pentru verdele neobișnuit al muntelui. Aproape toți pleacă cu suvenire: fotografii făcute cu telefonul mobil, sus, pe munte, și musai câteva pietre colorate.

La baza stâncii, lângă șosea, au rămas două grămezi mari de pietriș și o groapă astupată. De pe masivul Dacului cad continuu pietricele, lovindu-se cu zgomot de zid.

„Nimeni nu știe ce vor să facă aici. Vă dați seama cât au exploatat, dacă muntele venea până peste drum?”, spune Mocanu. Se teme că terenul o va lua la vale dacă vor continua săpăturile.

Au venit aici să exploateze haiducește, au luat exact din capul dacului. Dacă era totul legal, erau încă aici.

Victoria, localnică:

Oamenii cred că firma a venit special după zeolit

Terenul pe care se află muntele Piatra Verde a fost concesionat de Primăria Slănic către fabrica de ciment Heidelberg Cement, aflată la Fieni, județul Dâmbovița, cu drept de exploatare a carierei de piatră. Contractul a fost semnat în 2004 și reînnoit în 2010 și apoi în 2016.

Fabrica de la Fieni este parte a grupului Heidelberg Cement, fondat în Germania, unul dintre liderii mondiali în domeniul cimentului și betonului, cu 55.000 de angajați în peste 3.000 de locuri de producție în întreaga lume. În 2019, compania a avut un profit de 1,2 miliarde de euro.

Heidelberg Cement are de la Agenția Națională pentru Resurse Minerale licență de concesiune pentru exploatarea tufului vulcanic, pe 20 de ani. Tuful este o rocă ce se formează din acumularea și consolidarea cenușei provenite din erupțiile vulcanice. 

Licența a fost semnată în 2000 și reînnoită apoi în 2020, după schimbarea legislației, conform unui răspuns al ANRM la solicitarea Libertatea. 

Cu toate că licența a fost acordată în urmă cu 20 de ani, firma nu a făcut lucrări de exploatare în zonă până recent. De-asta și nedumerirea și revolta oamenilor atunci când utilajele au transportat, la sfârșitul lunii august, peste 700 de tone de tuf vulcanic, potrivit Observatorului prahovean.

„Eu nu cred că ei au venit aici să caute gips. Se găsește zeolit în roca asta vulcanică”, spune Victoria.

Utilajele de exploatare au lăsat în urma lor grămezi de nisip verde

„Să ia de-acolo doar pietriș pentru ciment nu le este de niciun folos”, spune un alt localnic, Florin Burnescu. „Ei pentru zeolit au venit, că se folosește în industria radioactivă”, punctează bărbatul.

Împărtășește opinia vecinilor săi: germanii vor să extragă zeolitul din roci și să-l vândă mai departe.

Zeolitul este o substanță minerală care se găsește mai ales în rocile vulcanice. Este folosit ca îngrășământ pentru animale, ca supliment pentru plante, pentru purificarea apei reziduale sau radioactive, în medicină și cosmetică, dar și în materialele de construcție.

Au săpat fără aviz de la Cultură

Firma Heidelberg Cement deține autorizație de mediu pentru lucrările de exploatare de la Muntele Verde, a confirmat Agenția pentru Protecția Mediului (APM) pentru Libertatea. 

APM precizează că în evidențele sale zona de la Slănic – Muntele Verde nu apare ca fiind una protejată.

Dacul adormit se află în imediata apropiere a unui sit arheologic. Este înregistrat în Repertoriul Arheologic Național, baza de date cu siturile arheologice din țară, cu denumirea „Aşezarea de epoca fierului de la Groşani – Piatra Verde”. Cu o suprafață de 2.000 de metri pătrați, situl este distrus peste 60% din cauza extracției pietrei, și asta înainte de intervenția companiei germane. Dacul nu face parte din sit.

Starea sitului arheologic este calificată ca fiind „precară”.

„Muntele Verde e așa de cel puțin 15 ani, dar este o zonă necercetată”, spune arheologul Eugen Paveleț, de la Direcția Județeană de Cultură Prahova.

„Știu situația de-acolo, știu că au fost proteste, iar angajații care veniseră să exploateze au plecat repede când au fost întrebați de acte. În orice caz, lucrările pe care vor să le facă nu sunt autorizate. Este sit arheologic acolo, nu pot săpa fără aviz de la noi”, a explicat Paveleț pentru Libertatea. 

Când plouă, verdele muntelui este și mai intens

Aviz pe care compania nu-l are. Direcția Județeană de Cultură s-a sesizat în urma reclamațiilor făcute de oamenii care se tem că din munte nu va mai rămâne nimic dacă fabrica de ciment sapă acolo.

Au făcut petiții și proteste la primărie

Înainte de protestul din 28 august, la care a participat și deputatul AUR George Simion, oamenii au trimis petiții pe unde au putut. La ANRM, la primărie, la Consiliul Județean Prahova, în Parlament, la deputații și senatorii de Prahova. 

Au întrebat la Protecția Mediului, la Direcția de Cultură, chiar și la Muzeul de Istorie și Arheologie, dacă firma are acceptul tuturor să sape la Piatra Verde, având în vedere că e sit arheologic.

„De la primărie ne-au zis că au toate autorizațiile, nicio explicație în plus. Apoi primarul a aruncat și el o bombă că reziliază contractul cu Heidelberg”, povestește Florin Burnescu.

Instituțiile de cultură au răspuns. După plângerile localnicilor, Direcția Județeană a tras de mânecă primăria, cerându-i, printr-o adresă trimisă în 27 august, să oprească lucrările neautorizate. De-asta nu s-au mai întors utilajele.

Primarul promite rezilierea contractului, apoi se răzgândește

„Sunt alături de dumneavoastră. Reziliez contractul fără nicio reținere. S-a terminat cu exploatarea cât voi fi eu pe scaun”, a spus primarul Daneluș Costea într-o discuție cu slănicenii, în ziua în care aceștia au făcut lanț uman în fața Dacului adormit.

El a dat vina pe vechea administrație pentru încheierea contractului de concesiune cu compania germană și a spus că aceasta nici măcar nu a anunțat primăria că urmează să sape acolo. Nicio vorbă despre faptul că primăria a fost notificată să transmită companiei germane să-și retragă utilajele.

A urmat apoi o ședință de Consiliu Local în 31 august, când primarul și-a amintit că o eventuală reziliere a contractului, fără un motiv suficient de bun, va atrage după sine un proces în instanță și despăgubiri la care primăria nu ar face față.

Târg lângă salina Slănic

„Și eu, ca și dumneavoastră, vreau ca acesta să rămână al nostru. Doar că a fost o perioadă când am iubit banii și acum iubim muntele. Au fost buni banii care au venit de la ei. Trebuie să găsim calea să nu punem nici primăria într-o lumină proastă. Dacă se va ajunge la un litigiu vom pune lacăt pe primărie”, a spus edilul, în ședința de Consiliu.

Fabrica de ciment: Respectăm legea

În urma nemulțumirilor oamenilor, Heidelberg Cement România a transmis o informare Primăriei Slănic prin care se apără, spunând că exploatările pe care urma să le facă la Muntele Verde sunt legale.

Și într-un răspuns pentru Libertatea societatea subliniază că deține toate avizele și autorizațiile necesare și că, pentru acces în zonă, are un contract de închiriere încheiat cu Consiliul Local Slănic. 

Compania neagă că ar fi știut de existența unui sit arheologic la Muntele Verde, care să necesite, așadar, și acceptul Direcției de Cultură.

Nici societatea noastră și din informațiile noastre, nici celelalte autorități implicate (ANRM, Primăria Slănic Prahova sau APM Prahova) nu am fost informați oficial de către autoritatea în domeniu cu privire la existența unui sit arheologic în limitele perimetrului de exploatare.

Heidelberg Cement România, pentru Libertatea:

„Stratele de tuf din partea sudică a perimetrului, cele la care s-a făcut referire în spațiul public au fost protejate încă de la semnarea licenței cu ANRM, prin diminuarea perimetrului și crearea unei zone protejate, care nu este afectată de activitățile de exploatarea din carieră”, a mai spus compania.

Utilajele nu s-au mai întors să sape acolo. Iar oamenii așteaptă să vadă ce vor face primăria și ANRM.

„Dacă se întorc să sape aici, noi vom face protest. Venim și protestăm și la București. Nu ne lăsăm. E muntele nostru”, spune Victoria.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 14

 
 

Urmărește-ne pe Google News