Munții Făgăraș ar putea aduce 100 de milioane de euro localnicilor. Planul care ar transforma zona într-un motor economic

O „mină de aur” care nu trebuie săpată

Munții Făgăraș sunt prezentați de specialiști ca una dintre ultimele mari zone sălbatice ale Europei. Aici se află păduri întinse, zone alpine, animale sălbatice și sate care ar putea câștiga mai mult din turism sustenabil decât din exploatarea rapidă a resurselor.

Fundația Conservation Carpathia susține crearea, în această zonă, a unui mare parc național, proiect supranumit de mai multe ori „Yellowstone-ul Europei”. Organizația lucrează din 2009 pentru protejarea și refacerea ecosistemelor din Carpații Meridionali și are ca obiectiv crearea celui mai mare parc național forestier de pe continent.

Dacă zona ar fi protejată și promovată corect, turiștii pot aduce bani direct în comunități. Nu doar marile hoteluri ar câștiga, ci și proprietarii de pensiuni, producătorii locali, ghizii, micii antreprenori, oamenii care gătesc pentru turiști sau cei care oferă experiențe în natură.

Cum pot ajunge banii la oamenii din zonă

Modelul propus pentru Munții Făgăraș este diferit de turismul de masă. Ecoturismul nu înseamnă construirea agresivă de hoteluri, pârtii și drumuri peste tot, ci folosirea resurselor naturale deja existente: trasee, păduri, peisaje, sate, produse locale și experiențe autentice. Localnicii ar putea câștiga din cazare în pensiuni mici, din servicii de ghidaj, din excursii pentru observarea faunei, din mese tradiționale pregătite cu produse locale sau din vânzarea alimentelor făcute în gospodărie.

În prezent, Conservation Carpathia colaborează cu aproximativ 40 de producători locali și cu o rețea de 10 puncte gastronomice locale, potrivit Știrile Pro TV. Peste 80% dintre angajații implicați în activitățile desfășurate în zonă provin din localitățile aflate la poalele Munților Făgăraș. Potrivit lui István Szabó, director în cadrul fundației, peste 60% din banii cheltuiți de turiști în astfel de programe se pot întoarce direct în buzunarele localnicilor și ale producătorilor din zonă.

Modelul german: parcul care aduce peste 500 de milioane de euro pe an

Fundația invocă modelul Parcului Național Pădurea Bavareză din Germania, unde protejarea naturii a devenit în timp un motor economic regional. La început, ideea nu a fost primită bine de toată lumea, dar, după ce oamenii au văzut efectele economice, gradul de acceptare a trecut de 80%. Astăzi, impactul total al parcului este estimat la peste 500 de milioane de euro anual. În Pădurea Bavareză ajung peste 1,3 milioane de vizitatori pe an, iar turiștii cheltuiesc în medie aproximativ 80 de euro pe sejur.

În Făgăraș, unde cheltuiala medie a turiștilor depășește deja 50 de euro, potențialul este considerat mult mai mare. Diferența ar putea veni din organizare, promovare, servicii locale mai bune și protejarea peisajului care atrage turiștii.

Pădurea poate aduce bani și fără să fie tăiată

Una dintre ideile centrale ale proiectului este că pădurea poate avea valoare economică și dacă rămâne în picioare. În loc ca venitul să apară o singură dată, prin tăierea lemnului, pădurea poate susține an de an turism, produse locale, ghizi, cazare și locuri de muncă.

Dar, în zona Făgăraș, proiectul unui parc național se lovește de opoziție din partea unor comunități locale și a industriei forestiere. Temerea principală este că protejarea strictă a zonei ar putea reduce exploatarea lemnului, de care depind în prezent locuri de muncă, și ar putea bloca proiecte de infrastructură, precum pârtii de schi sau drumuri.

Fundația Conservation Carpathia susține însă că ecoturismul poate deveni o alternativă economică reală, nu doar o idee frumoasă pe hârtie. Pentru asta, localnicii trebuie să aibă acces la finanțare, pregătire, promovare și reguli clare, astfel încât veniturile să rămână în zonă.

Ce este ecoturismul, pe înțelesul tuturor

Ecoturismul este turism făcut în natură, dar cu reguli mai stricte decât turismul clasic. Scopul nu este doar ca vizitatorul să vadă un loc frumos, ci ca zona să fie protejată, iar banii cheltuiți de turiști să ajungă cât mai mult la comunitatea locală. În Munții Făgăraș, asta poate însemna drumeții cu ghizi locali, excursii pentru observarea animalelor sălbatice, mese cu produse din gospodării, cazare în pensiuni mici, experiențe de educație montană și promovarea tradițiilor locale.

Diferența față de turismul clasic este că accentul nu cade pe construcții mari și pe consum rapid, ci pe natură, comunitate și servicii locale. Un turist nu vine doar să doarmă într-o cameră și să plece mai departe, ci să cunoască locul, oamenii, mâncarea și peisajul.

Cum poate un localnic să câștige din ecoturism

Pentru oamenii care trăiesc la poalele Munților Făgăraș, ecoturismul poate începe cu lucruri relativ simple. O familie poate deschide un punct gastronomic local, unde să servească mâncare făcută în gospodărie. Altă persoană poate urma un curs și poate deveni ghid local. Un producător poate vinde brânză, miere, dulcețuri, siropuri sau alte produse tradiționale către turiști și pensiuni.

Punctele gastronomice locale sunt o variantă tot mai folosită în satele de munte. Ele permit servirea mesei pentru grupuri mici de turiști, în gospodărie, cu produse locale și cu reguli sanitare simplificate față de un restaurant clasic.

Cei care vor să devină ghizi trebuie să urmeze un curs autorizat, să obțină certificatul profesional și apoi atestatul de ghid. Într-o zonă ca Făgărașul, unde turiștii caută trasee sigure, explicații despre natură și experiențe autentice, ghizii locali pot deveni esențiali.

Conservation Carpathia oferă, de asemenea, granturi și sprijin pentru proiecte locale din domenii precum educație, mediu, cultură, sport sau inițiative comunitare, inclusiv pentru mici antreprenori și ONG-uri.

România are unele dintre cele mai valoroase zone naturale din Europa, dar nu a reușit mereu să transforme aceste avantaje în venituri stabile pentru comunitățile locale. Iar Munții Făgăraș pot deveni o zonă care să câștige mai mult din conservare decât din exploatare, cu locuri de muncă mai stabile pentru localnici, tinerii ar avea motive să rămână în sate, iar natura ar deveni o resursă economică pe termen lung, nu doar o sursă de lemn sau teren pentru construcții.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro