ComenteazăPe 14 octombrie 1947, Chuck Yeager devenea primul om care depăşea pragul sonic. Recordul nu a fost simplu: a fost stabilit cu o combinaţie între avion şi rachetă. Înainte de el, mulţi piloţi şi-au pierdut vieţile încercând să depăşească viteza sunetului.
„O viaţă incredibil de bine trăită, cel mai mare pilot al Americii”, a scris pe Twitter soția lui Chuck Yeager.
Pilotul curajos a avut nişte probleme de sănătate în ultimii ani, care au dus la complicaţii din cauza vârstei înaintate.
„Yeager nu era un pierzător. A fost un om incredibil de curajos. Pentru mine, el va reprezenta mereu sunetul libertăţii”, a declarat prietenul său şi fost coleg de echipaj, John Nicoletti.
A zburat cu 1.126 de kilometri pe oră
Acum 73 de ani, Chuck Yeager, un pilot de încercare, devenea primul om care spărgea bariera sonică. Generalul Yeager a zburat cu 1.126 de kilometri pe oră.
Aparatul de zbor cu care a reuşit performanţa era o combinaţie de avion şi rachetă, Bell X-1, ridicat la 13.000 de metri altitudine de un bombardier B-29. Dar nu a fost simplu, scrie The Washington Post.
„The Right Stuff” (1983) FOTO: Hepta / Capital Pictures CAP/MFS
Moştenirea ingenioasă şi curajoasă a pilotului a fost ecranizată în filmul din 1983, „Cursă spaţială” („The Right Stuff”), şi scrisă în cartea cu acelaşi nume.
Chuck Yeager a intrat în Forţele Aeriene în anul 1941, la vârsta de 18 ani. În 1943 a fost desemnat ca ofiţer de zbord de rezervă. Apoi a devenit pilot şi a fost trimis în Anglia.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial a doborât 13 avioane germane
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial a pilotat în 64 de misiuni şi a doborât 13 avioane germane. Însă în 1944, pilotul a fost doborât în Franţa şi capturat. A reuşit să evadeze cu ajutorul francezilor. S-a întors în SUA în 1945 şi s-a căsătorit cu o femeie pe nume Glennis, după care a numit mai multe aparate de zbor.
După război, Yeager a devenit instructor de zbor şi pilot de încercare. Datorită muncii sale a primit în anul 1953 trofeul internaţional Harmon, înmânat de preşedintele american Eisenhower.
„Am avut o mulţime de probleme cu incendii în coada avionului, cu aprinzătoare care nu au funcţionat. Din fericire, totul a mers cum trebuie în ziua aceea, aşa că odată ce am văzut că am depăşit 343 m/s şi am avut primul boom sonic, eram aproape dezamăgit că drăcovenia n-a explodat. Ne-am dat seama că aşa-zisa barieră sonică ne-a împiedicat să zburăm mai repede şi, odată ce am trecut de ea, am depăşit 686 m/s şi chiar mai mult şi ne-am dat seama că ni s-a deschis un nou univers”, a explicat Chuck Yeager.
„Singurul motiv pentru care am fost ales era că aveam pregătire mecanică şi înţelegeam sistemele. Şi, evident, pentru că ştiam să pilotez. Aveam dureri pentru că avusesem un accident de călărie, mi-am rupt câteva coaste, m-am rănit la umăr cu două nopţi înainte. Nu mă simţeam prea bine, dar am luat decizia să zbor cu avionul”, mai povestea pilotul de încercare.