Mustafa Dzhemilev, disidentul interzis în Crimeea, care a stat 303 zile în greva foamei, povestește cum l-a refuzat pe Vladimir Putin la telefon

A petrecut peste 15 ani în lagărele sovietice, fiind acuzat de către organele sovietice de “propagandă împotriva URSS” și a atras atenția presei internaționale pentru greva foamei pe care a ținut-o în timpul detenției sale, care a durat 303 zile. Deși se hotărâse să ducă gestul până la capăt, disidentul a decis să întrerupă greva la îndemnul lui Andrei Saharov, prietenul său la acea vreme, care ulterior a fost premiat cu distincția Nobel pentru Pace pentru lupta sa pentru a fi respectate drepturile omului în perioada sovietică.

După destrămarea URSS, Mustafa Dzhemilev împreună cu comunitatea de tătari s-au putut întoarce în Crimeea natală, însă dreptul lor a fost încă o dată spulberat când regimul de la Kremlin a decis anexarea ilegală a Crimeei. Din acel moment, lui Mustafa Dzhemilev nu i se mai permite să intre în Crimeea, cu argumentul că nu are drept de intrare pe teritoriul Federației Ruse, fiind un personaj incomod politicii duse de Kremlin.

98 de tătari arestați după anexarea ilegală a Crimeii

“La momentul invaziei Rusiei, în Crimeea, populația era de 2.200.000 locuitori. 58% erau etnici ruși, 25% ucraineni și 13% etnici tătari. Singurul grup etnic care s-a opus cu fermitate împotriva invaziei Rusiei au fost tătarii Crimeei”, explică, pentru cititorii Libertatea, Refat Ciubarov, președinte al Majlisului tătarilor crimeeni, aflat împreună cu Mustafa Dzhemilev într-o vizită scurtă în România.

Recomandări

Castelul Peleș a ajuns o ruină în proptele. Casa Regală și Ministerul Culturii negociază molcom cine să rezolve problema care accelerează degradarea

Potrivit Centrului de Resurse Crimeean tătar, după anexarea ilegală a Crimeii, numărul tătarilor arestați din rațiuni politice a ajuns la 98.

87 dintre ei se află în arest, iar 11 au fost eliberați sub supraveghere.

Într-un interviu în exclusivitate pentru Libertatea, Mustafa Dzhemilev, care, la acest moment, deține funcția de deputat al Radei Supreme a Ucrainei, explică de ce minoritatea tătară din Crimeea este discriminată sub ocupația rusească și cum a decurs o convorbire telefonică pe care a avut-o cu președintele Vladimir Putin, care a încercat să îl convingă să treacă de partea sa.

Libertatea: De ce comunitatea tătară din Crimeea s-a opus vehement ocupației rusești? De ce sunt atât de incompatibili tătarii din pensinsulă cu politica rușilor?
Mustafa Dzhemilev: Tătarii din Crimeea știu cel mai bine ce înseamnă să fii sub Rusia. După ocuparea Crimeii în 1783, după războiul cu Turcia, politica Imperiului rus a fost de a depopula Crimeea de populația autohtonă. Acum, în Crimeea, mai locuiesc numai 19% din comunitatea crimeenilor care au existat pe vremuri. Pagina cea mai tragică a istoriei tătarilor din Crimeea a fost însă în mai 1944, când toți, până la ultimul tătar din Crimeea, au fost deportați în Siberia și în Abhazia Mijlocie. Decizia a făcut victime 46% din populația tătarilor crimeeni, care și-au pierdut viața în urma acestor deportări.

Recomandări

Primele clipe ale dezastrului din Spania. Șoferii din Valencia așteptau liniștiți la semafor | VIDEO

-Atunci a fost și familia dvs. deportată?
– Da. Eram foarte mic când familia mea a fost deportată Uzbekistan. Sunt unul dintre norocoșii care au supraviețuit. După ce Crimeea a fost depopulată în 1944, gospodăriile noastre și proprietățile noastre au fost ocupate de ruși aduși din alte regiuni ale URSS. Ei au trăit acolo cu propaganda că acele gospodării aparțineau unor barbari și inamici ai URSS, iar propaganda a durat câteva generații. Consecința acestei uri îndreptate împotriva noastră? În momentul în care ni s-a permis, în anii 90, întoarcerea în Crimeea, nu am fost întâmpinat la noi, acasă, cu bine ați venit.

-Ați reușit să vă recuperați casa părintească după căderea URSS?
– Mai mult de 50 de ani am luptat pentru a avea această posibilitate de a mă întoarce în Crimeea, iar această luptă din partea mea a fost numai pașnică, prin manifestări de proteste. Începutul luptei pentru drepturile tătarilor crimeeni a început după moartea lui Stalin, când oamenii care aveau alte opinii nu mai erau împușcați direct.

Mândria tătarilor crimeeni este că au reușit să se întoarcă în Crimeea fără a fi vărsată o picătură de sânge. Dar sute de tătari crimeeni au fost trimiși în lagăre, eu am stat 15 ani în lagăre în Uzbekistan, Siberia de Vest, Magadan etc.

Mustafa Dzhemilev:

Recomandări

Alexandr Stoianoglo, candidatul prorus la președinția Moldovei, sponsorizat cu bani din România. Afaceristul care i-a plătit o vacanță de lux

-De ce ați intrat în greva foamei? Și cum de ați supraviețuit?
– În lagărele sovietice, când medicul constata că deținutul aflat în greva foamei e în stare critică, lua decizia de hrană forțată. Îmi introduceau pe gât hrană. Nu am fost naiv crezând că, dacă intru în greva foamei, obțin libertate. Motivația mea era să atrag atenția publică asupra situației minorității tătare. Aveam 33 de ani atunci.

Știam că se făceau noi dosare penale împotriva mea cu acuzația de propagandă anti-sovietică pe care aș fi făcut-o în interiorul lagărelor. L-am informat pe academicianul Andrei Saharov că mi se pregătea prelungirea detenției de către securitate și i-am zis că intru în greva foamei, dacă se întâmplă asta.

După anii 90, când am analizat presa din perioada când mă aflam în detenție, toată tragedia tătarilor crimeeni a fost transmisă prin referirile la greva mea a foamei. Multe posturi internaționale de radio, respectiv BBC sau Deutsche Welle, începeau cu știri: “Azi e ziua X de grevă a lui Musfata Dzhemilev” în care explicau de ce am intrat, care este problema crimeenilor și a comunității mele.

Mustafa Dzhemilev:

-Unele publicații vă declaraseră deja “presupus decedat”.
– Primul ziar care a scris despre “eventuala moarte” a fost Time de la Londra. Iar în Turcia această presupunere a devenit faptă, acolo au fost slujbe ținute la moschee în memoria mea, ucis de bolșevici.

În momentul în care țineam greva foamei, am fost dus la instanță, care m-a condamnat la alți ani de închisoare pentru propaganda antisovietică. Atunci mă hotărâsem să continui această grevă până la final. Am primit posibilitatea întrevederii cu familia. Mama mea a plecat plângând, iar fratele meu mi-a arătat un ultim argument, o carte poștală pe care scria : “Am făcut tot ce am putut pentru eliberarea ta, te rog să renunți la această grevă, pentru că moartea ta îi va face fericiți numai pe adversarii noștri”. Telegrama era semnată de Andrei Saharov. Asta m-a făcut să renunț la greva foamei.

-De ce v-au interzis autoritățile ruse să intrați în Crimeea, în anul 2014, când au anexat ilegal peninsula?
– Cu două săptămâni înainte de restricția de a intra în Crimeea, am avut o convorbire telefonică cu Vladimir Putin de aproape 40 de minute, în care mi-a explicat cât de bine va fi pentru comunitatea tătarilor crimeeni dacă Crimeea intră în subordinea rusească și că vor fi rezolvate toate problemele tătarilor rămase nerezolvate de către ucraineni.

-Iar dvs. ce i-ați răspuns?
– I-am spus că, într-adevăr, tătarii crimeeni au multe probleme nerezolvate, dar toate se trag din cauza deportării din anul 1944. Deși comunitatea reprezintă numai 13% din populația Crimeii, ea este cel mai bine organizată, iar Putin se arăta îngrijorat la telefon de posibilele confruntări armate între tătarii crimeeni și soldații ruși. Ce era interesant e că asta îmi spunea mie la telefon când în aceeași zi declara în mass-media că în Crimeea nu există nici un soldat rus.

I-am spus lui Putin că noi nu suntem înarmați, dar ca cetățeni ucraineni, vom lăsa să decidă guvernul de la Kiev.

Mustafa Dzhemilev:

În Crimeea a fost o trădare masivă în rândul instituțiilor publice. Explicația acestui fapt constă în faptul că a fost o pregătire de zeci de ani prin infiltrarea agenților ruși în toate instituțiile, în sistemul de securitate, în procuratură, în ministerul Apărării. Potrivit datelor CIA, rușii aveau în jur de 30% agenți ruși infitrați în aceste instituții.

Convorbirea cu Putin a fost destul de pașnică, intermediată de Reprezentanța Tatarstanului la Moscova.

După acestă convorbire, am plecat la Bruxelles, la NATO, pentru a prezenta situația din Crimeea, iar apoi la New York, la Consiliul de Securitate ONU. Sigur că atunci propaganda rusească m-a zugrăvit ca un inamic care nu spune adevărul.

-Atunci ați devenit victima fake news și ați devenit “terorist”?
– În 19 aprilie 2014, în calitate de parlamentar ucrainean, ieșeam din Crimeea spre Kiev pentru a participa la sesiunea parlamentară. La granița administrativă, mi s-a prezentat un proces verbal prin care mi se aducea la cunoștință că am primit interdicția de cinci ani de intrare pe teritoriul Federației Ruse. Iar eu le-am răspuns: îmi puteți interzice intrarea în Rusia, pentru că eu nu vreau în Rusia. M-am eliberat din Magadan în anul 1986 și nu am nici o dorință de a merge în Rusia voastră. Iar la această replică, ei mi-au răspuns: și Crimeea este tot Rusia.

-Totuși, cum ați ajuns să vorbiți cu Putin la telefon?
– Eram la o întâlnire cu fostul președinte al Tatarstanului, Mintimir Saimiev, care era un important consilier al lui Putin, care avea linie telefonică directă cu Putin.

Putin știe că totul depinde de Majlis ( n. red – o instituție importantă de reprezentare a tătarilor crimeeni) în comunitatea tătărească și voia cooperare cu membrii lui.

-Premierul Erdogan vă susține cauza? Cum se poziționează în acest conflict?
– În Turcia, comunitatea tătarilor crimeeni este una foarte mare, aproximativ 5-6 milioane, formată pe vremuri din cei care au plecat din Crimeea, după războiul din 1783. Asta a determinat Guvernul de la Ankara de a declara ilegală anexarea de către Federația Rusă a Crimeii. În anul 2014, la întâlnirea cu Erdogan, am avut trei solicitări: prima a fost să susțină sancțiunile economice asupra Rusiei, a doua viza blocarea Strâmtorii Bosfor pentru a nu permite relocarea flotei Rusiei către Crimeea din alte zone și a treia se referea la flota turcească din Marea Neagră care să nu permită acțiunile Rusiei pe mare. Erdogan nu a putut să țină cont de solicitările noastre, dar ajută comunitatea tătără crimeeană prin alte moduri. Turcia sprijină comunitatea tătară crimeeană mai mult decât orice alt stat.

Urmărește-ne pe Google News