Cuprins:
Muzeul nu își oprește activitatea pe perioada în care va fi închis
În timpul acestei perioade, muzeul va organiza o serie de discuții axate pe problemele de securitate și siguranță a patrimoniului.
În același timp, luni, 27 ianuarie, pe pagina de Facebook a muzeului a fost postată o fotografie cu coiful dacic furat din muzeul din Olanda, cu textul „Muzeele contează!”.
De asemenea, vor fi desfășurate acțiuni de informare online și prin distribuirea de pliante, cu scopul de a sensibiliza publicul cu privire la rolul vital al muzeelor în conservarea și promovarea culturii.
Deschis în 1817, Muzeul Național Brukenthal este cea mai veche instituție muzeală din România. Acesta găzduiește cea mai importantă colecție de artă europeană din țară, cu peste 1,6 milioane de piese în total.
Colecția include atât obiecte aparținând statului român, cât și piese ale Parohiei Evanghelice CA din Sibiu, retrocedate în 2005 și aflate în custodia muzeului.
Campania de conștientizare
În 2022, muzeul din Sibiu a lansat campania „Have you seen this painting? Și tu ai fost jefuit(ă) de această pictură!”, odată cu deschiderea expoziției „Marele furt de la Brukenthal”. Această inițiativă a subliniat faptul că furtul de artă afectează nu doar muzeele, ci întreaga comunitate.
Conform sursei citate, instituția a transmis următorul mesaj: „Abuzurile asupra operelor de artă sunt o oglindire a abuzurilor pe care oamenii le exercită unii asupra altora. Atunci când o pictură este furată sau distrusă nu doar proprietarul este păgubit ci generaţii la rând de vizitatori”.
Furtul din 1968
Muzeul Brukenthal a trecut printr-o experiență traumatizantă în 1968, când opt tablouri au fost furate. Dintre acestea, doar patru au fost recuperate. Acest incident rămâne cel mai mare furt de opere de artă din istoria României.
În 2022, la 50 de ani de la închiderea cazului, muzeul a organizat o expoziție dedicată acestui eveniment. Cu această ocazie, a fost despachetat șasiul picturii „Moartea Cleopatrei” de Anthony van Dyck, care fusese păstrat intact timp de cinci decenii.
Nevoia de investiții și securitate
Conducerea Muzeului Național Brukenthal a subliniat în repetate rânduri necesitatea unor investiții majore în sistemele de siguranță. În ultimii trei ani, instituția a acordat o atenție deosebită modernizării sistemelor de securitate, inclusiv instalarea de noi camere de supraveghere.
Mai mult de 20% din bugetul total al muzeului este alocat serviciilor de pază și securitate. Cu toate acestea, reprezentanții instituției consideră că este nevoie de sprijin suplimentar din partea autorităților.
„Avem nevoie de autostrăzi, de spitale, de şcoli dar avem nevoie şi de investiţii în Muzee!!!” – este mesajul transmis de Muzeul Național Brukenthal.
Priorități pentru viitor
Muzeul a identificat mai multe direcții prioritare pentru îmbunătățirea securității și conservării patrimoniului:
- Asigurarea pazei patrimoniului cultural național cu efective ale Ministerului Afacerilor Interne.
- Investiții în sisteme moderne de siguranță.
- Amenajarea și reconfigurarea depozitelor cu echipamente de detectare a fumului, mișcării și antiefracție.
- Restaurarea clădirilor la standarde profesionale.
- Atragerea și păstrarea personalului calificat prin salarizare adecvată.
Exercițiu de intervenție
În 2022, Muzeul Național Brukenthal a organizat, împreună cu ISU, cel mai amplu exercițiu de intervenție din istoria sa. Acesta a simulat un incendiu în incinta muzeului, testând capacitatea de reacție și eficiența măsurilor de siguranță.
În ciuda provocărilor legate de securitate, Muzeul Național Brukenthal continuă să organizeze expoziții importante și să colaboreze cu alte instituții de prestigiu. În ultimii trei ani, muzeul a organizat expoziții la București, Iași, Suceava și Slatina.
Pentru viitor, se anunță o colaborare inedită cu Galeria Borghese din Roma. Discuțiile sunt în curs, iar muzeul se străduiește să îndeplinească toate cerințele pentru asigurarea condițiilor optime de siguranță și expunere a operelor de artă.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro