Libertatea : Primul cuvânt care îţi vine în minte când auzi numele Mihaela Rădulescu.
Elan Schwartzenberg : Ayan.
Libertatea : Cât de des îţi vezi copilul? Unde şi ce faceţi când sunteţi împreună, cum îl distrezi?
Elan Schwartzenberg : În timpul săptămânii, cât de des pot. Dar suntem împreună în special în weekend. Mergem în parcuri, cu barca pe lac sau cu maşinile mele vechi, care sunt şi pasiunea lui. Şi încă ceva… îl învăţ de mic să nu se combine cu vedete.
Libertatea : Îţi faci griji pentru Ayan? Cât de mari?
Elan Schwartzenberg : Orice părinte normal are după divorţ o grijă exacerbată pentru copilul său. În cazul meu, sunt extrem de preocupat, pentru că, peste nişte ani, puţini, el va putea accesa toate poveştile de pe internet şi atunci şi eu, şi mama lui vom avea de răspuns unor întrebări mai neplăcute… Pentru moment însă, sigur nu voi tolera, sub nici o formă, prezenţa unui alt bărbat la mai puţin de 5 metri de Ayan. Şi cu acest subiect nu glumesc deloc.
Libertatea : Mai crezi în căsătorie?
Elan Schwartzenberg : Am crezut şi am fost educat toată viaţa în ideea că un bărbat se distrează până la 30 de ani, după care se căsătoreşte pe viaţă. Personal, nu sunt adeptul părăsirii nevestelor îmbătrânite în favoarea secretarei, dar, din păcate, am eşuat în acest plan. Ca o poantă, domnul Ion ţiriac (burlac convins fiind), pe care–l necăjesc mereu, la vânători, că a devenit bunic, îmi spune şi încearcă să mă convingă că motto-ul său “sunt bunic, dar nu dorm cu bunica” e demn de urmat. Mai pot să-l amintesc aici şi pe burlacul Radu Mazăre, care are un băiat reuşit şi inteligent fără să fi fost niciodată căsătorit. El mă ademeneşte permanent către stilul său de viaţă, aşa că sunt convins că, în timp, voi opta pentru ce am de făcut în viitor la acest capitol.
Libertatea : Eşti genul de bărbat care merge înainte lăsând trecutul în urmă? Sau din când în când mai întorci capul?
Elan Schwartzenberg : Oamenii fără trecut nu există. În cazul meu, trecutul are doar valoare de inventar.
Libertatea : Dă-le un sfat cititorilor Libertăţii panicaţi de prăbuşirea pieţei financiare.
Elan Schwartzenberg : Nu ştiu dacă sunt în măsură să dau sfaturi financiare, dar dacă aş fi angajat la o firmă aş încerca să fiu cât mai util în această perioadă. Patronilor le recomand să facă orice sacrificii şi reduceri de costuri, dar să nu îşi concedieze oamenii. Iar dacă au lichidităţi disponibile, să se uite în jur, pentru că vor apărea oportunităţi senzaţionale.
Libertatea : Faci afaceri imobiliare. Construieşti case, vinzi… Te opreşti şi te reprofilezi sau ai de gând să continui?
Elan Schwartzenberg : Preţul apartamentelor la bloc construite până în anii 80 şi care nu sunt situate ultracentral va scădea cu peste 30% faţă de cel actual. Locuinţele noi aflate în construcţie se vor vinde, pentru că există o cerere reală şi oamenii au nevoie de case noi, desigur la un preţ corect.
Libertatea : Cică… ai divorţat “la mişto”, ca să scapi, de fapt, de DNA ?
Elan Schwartzenberg : E adevărat, unii au susţinut că acest divorţ este o strategie de eschivare faţă de o acţiune a DNA, aşa că hai să mai spulberăm un mit. Nu sunt anchetat de DNA şi nu ştiu să existe o anchetă DNA referitoare la persoana mea. De-a lungul timpului au fost două subiecte în presă legate de acest lucru. Unul se referea la o anchetă DNA pe marginea unui teren din Prahova, la Petrobrazi, dar, din fericire, nu am şi nici nu am avut vreun un teren acolo şi nicăieri în acest judeţ. A fost doar o invenţie fantasmagorică. Cealaltă poveste făcea referire la o anchetă a procuraturii, referitoare la înşelarea unor parteneri străini. Şi acolo a fost ca la radio Erevan, pentru că, în fapt, am fost victima unei tentative eşuate de a fi escrocat de către un oarecare Jonathan Leaver, care a sfârşit arestat după un an la New York, SUA. Dacă motivul mediatizării cazului Petrobrazi este încă un mister pentru mine, despre cazul Leaver ştiu sigur că s-au ocupat, cu rea-voinţă domnii Zaharia Schrotter şi Mihai Iacob.
Libertatea : Eşti în spatele campaniei “Stop fumat”. Ce-ai câştigat de pe urma ei?
Elan Schwartzenberg : Campania “Stop fumat”, din punct de vedere financiar, a fost un eşec. Un proiect de 700.000, plătit în lei la cursul valutar din vară, şi care din cauza fluctuaţiei euro-leu va transforma profitul, estimat iniţial la 80.000 de euro, în… nimic. Dacă ne gândim însă că rolul campaniei este să atragă atenţia că se poate trăi şi fără ţigări, pot spune că nu ştiu să fi existat multe campanii care să aibă notorietatea şi penetrarea acesteia. Totuşi, despre rezultate reale putem discuta doar după ce se termină. Țin să menţionez că ideea şi creaţia campaniei îi aparţin integral Mihaelei Rădulescu. Ca acţionar, mărturisesc că nu mai doresc să fac în viaţa mea contracte cu statul. Acesta a fost primul şi ultimul. Ca soţ al Mihaelei în acel moment, fiind plecat din ţară când s-a creat campania şi văzând-o când era deja afişată, am fost profund deranjat să îmi văd soţia în acea costumaţie pe toate gardurile. Dar am fost eu, probabil, un soţ de modă veche… Ştiu că arta cere sacrificii, aşa că nu o critic pe Mihaela. Cred doar că orice soţ ar avea un sentiment ciudat când, revenind în ţară după o absenţă de şase săptămâni, îşi vede nevasta în chiloţi prin toate intersecţiile…