3 comentariiÎn momentul în care Armenia a cerut intervenția forțelor ruse de menținere a păcii, după ce Azerbaidjanul a lansat o operațiune „antiteroristă” în regiunea disputată Nagorno-Karabah, Dmitri Medvedev, președintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a scris criptat pe Telegram un mesaj despre cineva dintr-o așa-zisă țară prietenă care a flirtat cu NATO.
„Ghiciți ce soartă îl așteaptă”, a spus Medvedev.
Mesajul a reflectat poziția actuală a Rusiei, într-un moment în care Azerbaidjanul a decis să escaladeze conflictul vechi de trei decenii cu Armenia, scrie Politico.
Având o bază militară în fosta țară sovietică, Rusia a deținut mult timp rolul de garant al securității Armeniei, inclusiv prin gestionarea tensiunilor privind Nagorno-Karabah, regiune recunoscută la nivel internaţional drept teritoriu azer, dar controlat parțial de majoritatea etnică armeană, care susţin că zona este patria lor ancestrală.
În 2020, după al doilea război izbucnit în regiune, Moscova a negociat un acord de încetare a focului, monitorizat de forțele de menținere a păcii rusești. În acel moment, Azerbaidjanul a recăpătat controlul asupra unor zone din Nagorno-Karabah și din jurul acestuia.
În ultimele luni, pe măsură ce tensiunile din regiune au escaladat, relația cândva prietenească dintre Armenia și Rusia s-a deteriorat brusc, după ce prim-ministrul armean Nikol Pașinian a criticat public lipsa de preocupare a Moscovei, evident ocupată cu războiul din Ucraina.
Ca un semn suplimentar al lipsei de încredere a Armeniei în Moscova, țara a găzduit în septembrie un exercițiu militar comun cu Statele Unite, înfuriind Rusia.
Laurence Broers, expert al think-tank-ului Chatham House, a scris pe X (fostul Twitter) că iritarea Rusiei a fost „fundalul ideal” pentru operațiunea organizată de Baku.
„Erevanul a trădat Rusia”
Cu câteva zile înainte de atacul azer de marți, președintele rus Vladimir Putin a declarat, ca răspuns la întrebarea unui jurnalist despre tensiunile în creștere din Nagorno-Karabah, că liderii Armeniei au recunoscut de facto suveranitatea Azerbaidjanului.
„Dacă Armenia însăși a recunoscut Karabahul ca parte a Azerbaidjanului, ce avem noi de-a face cu asta?”, a întrebat el.
Acum, Rusia a rămas în mare parte tăcută, în timp ce prim-ministrul Armeniei și etnicii armeni din regiunea separatistă au făcut apel la un alt armistițiu.
Mai mult, experții pro-Kremlin și comentatorii s-au grăbit să întoarcă evenimentele de marți în favoarea Moscovei, aruncând vina asupra pe Pașinian pentru că s-a aliat cu Occidentul.
Margarita Simonian, redactor-șef al postului RT, considerat o platformă de propagandă a Kremlinului, a numit escaladarea „tragică, fără speranță și previzibilă” și l-a comparat pe Pașinian cu Iuda.
„Pașinian cere (!) trupe rusești de menținere a păcii pentru a apăra Karabahul. Cum rămâne cu NATO?”, a scris ea pe Telegram.
Analistul politic pro-Kremlin Serghei Markov a scris și el pe Telegram că Erevanul „a trădat Rusia”. „Principalii prieteni ai Armeniei sunt acum dușmani ai Rusiei: Franța, UE și SUA”, a spus el.
Ministrul adjunct de externe al Rusiei, Serghei Riabkov, a declarat la momentul desfășurării exercițiilor comune dintre Armenia și SUA că acestea contravin spiritului parteneriatului militar cu Rusia.
Alți experți au atribuit pasivitatea Moscovei unei antipatii personale față de Pașinian, un lider care a venit la putere pe valul unei revoluții. „Moscova nutrește speranța unei contrarevoluții rapide la Erevan și presupune că înfrângerea din Karabah o va accelera”, a declarat Vladimir Pastukhov de la University College London.
Făcând aluzie la trădare, oficialii armeni au declarat marți că nu au fost avertizați de Moscova cu privire la planurile Azerbaidjanului, după ce Baku a declarat că a anunțat Rusia în prealabil. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Putin, a declarat că nu poate confirma afirmația, iar mai târziu, Moscova a spus că a primit informația cu câteva minute înainte de debutul atacului azer.
În schimb, Ministerul rus de Externe și-a exprimat „profunda îngrijorare” și a cerut ambelor părți să înceteze luptele și să revină la o soluție diplomatică. Un apel similar a fost lansat de SUA și UE.
Azerbaidjanul cere Armeniei să capituleze
Administrația prezidențială a Azerbaidjanului a publicat marți seara o declarație în care a cerut ca „formațiunile militare armene ilegale (din Nagorno-Karabah) să ridice steagul alb și toate armele să fie predate, iar regimul ilegal să fie dizolvat”.
„În caz contrar, măsurile antiteroriste vor fi continuate până la capăt”, au subliniat oficialii de la Baku.
Ombudsmanul pentru drepturile omului din Nagorno-Karabah, Geghan Stepanyan, a declarat că 27 de persoane, inclusiv doi civili, au fost ucise şi alte peste 200 au fost rănite. Potrivit declaraţiilor anterioare ale lui Stepanyan, un copil s-a aflat printre cei ucişi, iar 11 copii s-au numărat printre cei răniţi.
Biroul procurorului general din Azerbaidjan a declarat că forţele armene au tras asupra oraşului Shusha, un oraş din Nagorno-Karabah aflat sub controlul Azerbaidjanului, folosind arme de calibru mare, ucigând un civil.
Niciuna dintre aceste afirmaţii nu a putut fi verificată în mod independent.
În tot acest timp, operațiunea militară azeră a intrat în a doua zi. În vreme ce etnicii armeni din Karabah au făcut apel la încetarea focului și la începerea negocierilor, ultimatumul azer, scrie BBC, a subliniat că obiectivul guvernului de la Baku este de a finaliza cucerirea enclavei muntoase.