Un sfert din populația Nagorno-Karabahului a fugit deja în Armenia, după victoria militară a Azerbaidjanului

Aproape un sfert din populația Nagorno-Karabah a fugit în Armenia din momentul în care Azerbaidjanul a lansat săptămâna trecută un atac asupra regiunii separatiste, forțând capitularea autorităților locale, a anunțat guvernul de la Erevan.

Aproximativ 28.000 de persoane – adică 23% din populația regiunii – au plecat aproape imediat ce Azerbaidjanul a ridicat blocada de 10 luni care închisese singurul drum ce face legătura între Nagorno-Karabah și Armenia. Blocada a provocat o criză serioasă de alimente, medicamente și combustibil.

Exodul a avut loc în ciuda asigurărilor oferite de Azerbaidjan, care s-a angajat să respecte drepturile armenilor, după ce va reintegra regiunea în teritoriul țării. Mulți locuitori s-au temut însă de represalii.

Cifrele actualizate au fost publicate în timp ce bilanțul victimelor unei explozii la un depozit de combustibil din Nagorno-Karabah a crescut la 68 de morți, cu alte 105 persoane dispărute și aproape 300 de răniți, au declarat autoritățile din Karabah.

Explozia a avut loc în timp ce oamenii stăteau la coadă pentru a-și alimenta mașinile la o benzinărie din afara Stepanakert, capitala regiunii, luni seară târziu. Cauza exploziei rămâne neclară, dar consilierul prezidențial din Nagorno-Karabah, David Babayan, a declarat că informațiile inițiale sugerează că aceasta a fost rezultatul unei neglijențe, adăugând că un sabotaj este puțin probabil.

Recomandări

Guvernul Ciolacu 2, învestit după audieri fulger. Puterea a tremurat până în ultimul moment. Ce nu s-a văzut la televizor

Autoritățile de la Erevan au mai declarat că au adus 125 de cadavre din Nagorno-Karabah în Armenia pentru identificare. Ministerul Sănătății din această țară a precizat că toate aceste persoane au fost ucise în luptele de săptămâna trecută.

Hikmet Hajiyev, consilier prezidențial azer, a scris pe X, fostul Twitter, că spitalele din Azerbaidjan sunt pregătite să trateze victimele, dar nu a precizat dacă vreuna a fost totuși dusă acolo. Azerbaidjanul a mai declarat marți că 30 de tone de benzină și 34 de tone de motorină au fost trimise în regiune.

Secretarul de stat american Antony Blinken l-a îndemnat pe președintele azer Ilham Aliyev să se abțină de la noi ostilități în regiune, să ofere asigurări locuitorilor de acolo și să permită accesul unei misiuni internaționale de observatori.

Purtătoarea de cuvânt a Consiliului de securitate națională al SUA, Adrienne Watson, a declarat de asemenea că SUA vor oferi asistență suplimentară pentru a ajuta comunitățile locale „să ofere adăpost și bunuri esențiale – cum ar fi truse de igienă, pături și îmbrăcăminte – pentru a răspunde nevoilor celor afectați sau strămutați de violențele din Nagorno-Karabah”.

Săptămâna trecută, armata Azerbaidjanului a înfrânt forțele armene într-un raid rapid de doar 24 de ore, forțând autoritățile separatiste să accepte depunerea armelor și să înceapă discuții privind „reintegrarea” Nagorno-Karabahului în Azerbaidjan, punând astfel capăt unui conflict de decenii.

Recomandări

Vlad Pascu riscă o pedeapsă mai mare, după ce Judecătoria Mangalia a decis să îi schimbe încadrarea juridică în dosarul accidentului de la 2 Mai

În Stepanakert, combustibilul lipsește de luni de zile, iar explozia depozitului a agravat și mai mult situația, sporind îngrijorarea multor locuitori cu privire la posibilitatea de a parcurge cei 35 de kilometri până la graniță.

Marți, mașinile care purtau încărcături mari pe acoperișuri se înghesuiau pe străzile din Stepanakert, iar locuitorii stăteau în picioare sau se întindeau pe trotuare alături de grămezi de bagaje.

„Cred că vom vedea cum marea majoritate a oamenilor din Karabah pleacă în Armenia”, a declarat pentru The Guardian Thomas de Waal, expert al thinktank-ului Carnegie Europe.

„Li se spune să se integreze în Azerbaidjan, o țară din care nu au făcut niciodată parte, iar cei mai mulți dintre ei nici măcar nu vorbesc limba și li se spune să își desființeze instituțiile locale. Aceasta este o ofertă pe care majoritatea oamenilor din Karabah nu o vor accepta”, a explicat acesta.

Nagorno-Karabah a fost o regiune autonomă în cadrul Azerbaidjanului în timpul Uniunii Sovietice. Regiunea a ajuns sub controlul forțelor etnice armene, susținute de armata armeană, după un război separatist de șase ani care s-a încheiat în 1994.

În războiul din 2020, Azerbaidjanul a cucerit părți din Nagorno-Karabah și a recuperat complet teritoriul din jur pe care îl pierduse anterior.

Recomandări

Coșul de cumpărături, mai ieftin în Ungaria decât în România | Experiment Libertatea

În cadrul armistițiului care a pus capăt luptelor din 2020, Rusia a desfășurat o forță de menținere a păcii de aproximativ 2.000 de persoane în regiune. Influența Rusiei în regiune s-a diminuat însă în contextul războiului său din Ucraina, întărind Azerbaidjanul și principalul său aliat, Turcia.

Urmărește-ne pe Google News