Năravurile chiliilor: sex, minciuni și casete video. Personajele unui abuz mușamalizat în elita Bisericii Ortodoxe | VIDEO

Un text de Vlad Stoicescu și Ovidiu Vanghele / Să fie lumină

• Deceniul de domnie episcopală al lui Cornel Onilă, arhiereu al Hușilor între 2009 și 2017 (cu numele monahal Corneliu Bârlădeanu), a fost marcat profund de zvonul existenței unor filmări compromițătoare care îl surprindeau pe ierarhul BOR întreținând relații sexuale cu elevi dintr-un seminar teologic patronat de Biserică.

• Între 2009 și 2017, conținutul filmărilor a devenit piatra de temelie a vieții bisericești din județul Vaslui, arată o amplă documentare Să fie lumină, în cadrul căreia au strâns informații și fapte șase reporteri, vreme de aproape un an.

• Seria jurnalistică rezultată continuă astăzi cu un al doilea episod, despre contextul extrajudiciar al dosarului de șantaj instrumentat de DNA Iași în vara lui 2017 (ca urmare a unei plângeri penale depuse de Corneliu Bârlădeanu). E un context care vizează în mod fundamental cazuistica de abuz sexual sistematic din eparhia Hușilor.

• În primul episod al seriei – publicat de Libertatea – am investigat circuitul judiciar prin care au trecut casetele video până să poposească definitiv într-un fișet de Procuratură. Departe de ochii publicului – și departe de dreptate.

• Pentru a înțelege saga bisericească din Vaslui trebuie adus sub reflectoare un călugăr necunoscut, arhimandritul Sebastian Jitaru. Nu e clar când și de unde anume apare numele său în Episcopia Hușilor, însă intersecția Onilă-Jitaru e un punct fundamental în odiseea casetelor care îl au ca protagonist pe ierarhul BOR.

Recomandări

13 români, dați dispăruți în inundațiile din Spania, anunță MAE

• Legătura dintre Onilă și Jitaru se cimentează an după an. Cei doi devin, în perioada petrecută împreună la Huși, un veritabil binom al răului. Păcatul lor comun? Abuzul sexual asupra adolescenților de la seminar. Anii trec, iar desfrâul, combinat cu dorința de putere, îi transformă în adversari, într-un joc nebun în care se obțin și se folosesc imagini ale abuzului.

• Povestea scapă de sub controlul protagoniștilor la începutul verii anului 2017, când Onilă reclamă la DNA Iași că este șantajat de Jitaru și de alți doi preoți.

• Istoria șantajului exercitat în 2017 asupra lui Cornel Onilă este, în rezumat, povestea unui naufragiu judiciar de proporții. În egală măsură însă, e și povestea unui naufragiu uman de proporții. Reporterii “Să fie lumină” aduc în spațiul public acte, fapte și probe judiciare menite să demonstreze ceea ce, până la urmă, pentru mulți dintre oamenii din Huși reprezintă un loc comun – abuzul sexual de la Seminarul Teologic Ioan Gură de Aur din Huși  a existat și pe el s-au clădit și s-au năruit cariere în lumea preoțească.

E mijlocul lui iunie, Anul Domnului 2016, când într-unul dintre birourile Episcopiei Hușilor se strâng trei fețe bisericești pentru a pune la cale strategia de debarcare a ierarhului lor, Preasfințitul Corneliu Bârlădeanu.

Recomandări

Guvernul vrea să înlocuiască sobele tradiționale ale românilor cu pompe de căldură. „Costurile sunt enorme”, spun specialiștii

Adunarea e pestriță. Doi participanți sunt preoți: părintele consilier Giani Paul Rariță și părintele Răzvan Bumbu. Al treilea e călugăr: Sebastian Jitaru – iar Padre (cum îl alintă unul dintre cei prezenți) nu e orice monah, ci arhimandrit al Catedralei episcopale din Huși.

Cel mai tânăr dintre participanți, părintele Bumbu, poartă la mână un ceas cu cameră-spion. Toate cele aproape 45 de minute ale întâlnirii sunt înregistrate pentru eternitate.

Reporterii Să fie lumină se află în posesia imaginilor surprinse în acea zi de iunie din 2016, în biroul părintelui consilier Paul Rariță.

Înregistrările au fost ridicate de procurorii DNA Iași un an mai târziu, în vara lui 2017, în cadrul perchezițiilor domiciliare dispuse după ce episcopul Bârlădeanu depusese o plângere penală de șantaj împotriva călugărului Jitaru.

“El și-acum are un băiat care doarme în chilie”, șoptește la un moment dat părintele Rariță pe înregistrare. “Da. Și acum doarme. El nu… e năravul lui”, le povestește preotul celor din încăpere. Părintele Rariță abia se aude: “Ai lui o zis: Stai, domne că doar nu-i dovadă că și-acu face aceleași chestii. Dar el are un copil care n-are nici… și-l ia și în dormitor cu el”.

Recomandări

Câți bani au cheltuit principalii candidați la președinție pe Facebook și Instagram pentru promovare în precampania electorală

Cel niciodată invocat cu nume și prenume în cursul discuției este Preasfințitul Corneliu Bârlădeanu, la acea vreme episcop al Hușilor. Suntem în vara lui 2016, mai e un an până la izbucnirea scandalului de șantaj care avea să ducă la retragerea din funcție a ierarhului BOR din județul Vaslui. Episcopia Hușilor e însă în plină fervoare revoluționară.

• “E prima oară când pleacă ceva de la mine”, îi mărturisește călugărul Jitaru preotului Bumbu, înmânându-i marfa.
• “Și acum a plecat știi de ce?…că nu pleca”, continuă Jitaru confesiunea.
• “Un singur lucru m-o enervat. A zis «Sebastian e pe film»! Ei, păi f…-ți gura mă-tii, hai să-ți arăt că nu!”.

Secvențele pleacă în lume

Pe stick-ul părintelui Bumbu au fost urcate câteva secvențe arătându-l pe episcopul Bârlădeanu în ipostaze intime alături de un elev al Seminarului Teologic Ioan Gură de Aur din Huși. 

Cadrele sunt dintr-o filmare mai veche, realizată în toamna anului 2007, iar legendara lor existență și legendarul lor conținut au măcinat viața bisericească vasluiană din ultimul deceniu. 

Secvențele sunt aur, “îți fac ăștia oferte de trăiești pe Coasta de Azur toată viața!”, fantazează la un moment dat, în cursul discuției, preotul Bumbu, imaginându-și cum îi arată el însuși episcopului cadrele filmate pentru a-i forța mâna să plece odată.

Deși aproape toată lumea vorbește despre filmul compromițător, relativ puțini sunt cei care cunosc explicit conținutul acestuia sau dețin copii ale înregistrării. Și mai puțini cunosc faptul că mai există și alte filmări, nu doar aceste secvențe din 2007, peste care s-a așezat timpul. Toată lumea știe însă că episcopul Corneliu are în trecutul său, ba chiar în prezent, episoade de abuz sexual asupra unor tineri adolescenți de la seminarul teologic din Huși.

Și totuși, Bârlădeanu e de aproape două decenii la conducerea eparhiei, mai nemilos ca niciodată, de neclintit, unul dintre cei 55 de nemuritori ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

Cum poți detrona din funcție un episcop BOR? Călugărul Jitaru are răspunsul: luându-i locul.

Iar arhimandritul de la Huși își pregătește de ani de zile terenul, strângând probe video și jucând la așteptare. La începutul verii anului 2016 însă, Jitaru – tot mai nerăbdător – își caută aliați, care să-i mijlocească acțiunile de șantaj.

Răzvan Bumbu primește marfa. De-acum cartea e a lui, s-o joace el cât arhimandritul Sebastian Jitaru și consilierul Paul Rariță își văd de mașinațiunile lor subterane, fără să se expună prea mult.

Încă o copie a secvențelor din 2007 pleacă în lume.

Pentru posesorii lor, imaginile au un rol pur instrumental. În războiul de la vârful eparhiei BOR nimeni nu-și permite timpul și bătaia de cap să se gândească la posibilele victime, elevii abuzați ai seminarului teologic. Absolut nimeni – chiar dacă toți cei implicați direct sau indirect în poveste sunt preoți sau călugări.

Ce a surprins camera-spion

Vă avertizăm că urmează un limbaj licențios:

Urmele s-au păstrat ca niște dâre lipicioase, imposibil de înlăturat, în actele întocmite și probele utilizate de Parchetul Anticorupție în dosarul de șantaj – printre ele și câteva înregistrări realizate în secret de părintele Bumbu în cursul anului 2016, cu un ceas de mână cu cameră-spion.

Unele filmări îl surprind pe călugărul Jitaru și pe preotul Bumbu discutând la iarbă verde, într-un balansoar, despre viață și despre moarte.

Altele imortalizează o vizită-surpriză, de avertisment, făcută de Bumbu împreună cu viitorul coleg de șantaj din 2017, părintele Gheorghe Damian, la cel care apare alături de episcopul Bârlădeanu în filmarea compromițătoare din 2007 – tot un preot din județul Vaslui, Ionuț Ursac (n.r. – e important de precizat că identitatea sa a fost dezvăluită în 2017 de un fost coleg de seminar, dar Ursac neagă public veridicitatea imaginilor, susținând că sunt trucate).

Bumbu și Damian îi arată secvențele pe care le dețin și-i spun să-i transmită episcopului că îl vor pe Jitaru arhiereu vicar, adică numărul 2 în ordinea canonică a eparhiei, după episcop. În discuția privată înregistrată în secret de Bumbu în 2016, Ursac nu neagă în nici un moment că ar fi unul dintre protagoniștii filmului, ba chiar – confruntat cu secvențe din el – spune “îl știu foarte bine”.

Părintele Paul

Martorii audiați în dosar – unii dintre ei prezenți cu declarații și la instanță, pe fond, la Tribunalul Vaslui – au în unanimitate reacțiile unor oameni siguri că în secvențele vizionate apare episcopul Bârlădeanu în ipostaze intime alături de posibili foști elevi ai seminarului teologic din Huși.

Nimeni, în afara Preasfințitului Corneliu însuși, nu pune în discuție veridicitatea filmărilor. Mai toți le acceptă, din start, ca fiind reale.

Personajul cu cea mai interesantă traiectorie – așa cum reiese ea din probele administrate de statul român în dosarul de șantaj (stenograme, declarații de martor, depoziții în instanță și alte acte aflate în posesia colectivului Să fie lumină) – este părintele Giani Paul Rariță, consilier administrativ al Episcopiei Hușilor (atunci, dar și acum).

În biroul său se parafează în 2016 alianța dintre Jitaru și Bumbu, în biroul său se vizionează – în bătăi de clopote de la catedrala de alături – secvențe video compromițătoare, în biroul său se stabilește strategia șantajului.

Un an mai târziu de la scena biroului, în vara lui 2017, Rariță depune o declarație de martor la DNA menită să solidifice legal plângerea de șantaj făcută de episcopul Bârlădeanu.

În această declarație, părintele Paul notează: “Amenințarea cu divulgarea acelor înregistrări a creat un sentiment de temere în sufletul meu legat de denigrarea persoanei episcopului și a instituției. Dacă eu eram agitat, tulburat și înfricoșat, în mod sigur, fără să vreau, i-am transmis această stare episcopului”.

În iunie 2016, în biroul său, purtându-și cu mândrie sutana, părintele Paul Rariță își găsise libertatea de a se plimba cu mouse-ul prin foldere conținând imagini video cu episcopul aflat în ipostaze intime alături de un elev seminarist. Imagini la care, în dese rânduri, abia își stăpânea surâsul.

“Zi, părinte Sebastian, ce facem?”, e nerăbdător Rariță să traseze pașii de atac, într-una dintre secvențele emblematice ale înregistrării realizate în secret de preotul Bumbu. Oricum ar urma să se procedeze, planul de acțiune nu-l poate include, se asigură părintele consilier Rariță. “Eu am mai stat de vorbă cu el (n.r. – episcopul Corneliu Bârlădeanu), degeaba îi spui lui, el știe lucrurile astea. Eu i le-am spus, din octombrie anul trecut. De la mine nici nu trebuie să i le mai spui. El știe că sunt lucrurile astea (n.r. – casetele)”.

Un samsar de casete

L-am sunat pe preotul Rariță undeva la jumătatea lunii iulie, într-o zi de sâmbătă, pe când ne aflam în Huși, încercând să obținem niște lămuriri în legătură cu prezența sa în această poveste. Ne-a spus că este plecat pentru câteva zile din oraș, cu familia, “în concediu”. A doua zi însă, o femeie care se îngrijea de casa parohială – unde am mers pentru a-l căuta pe părinte – ne-a indicat că Paul Rariță mersese dimineață la slujbă și era cu treburi prin oraș.

Am mai făcut o încercare câteva săptămâni mai târziu. L-am găsit pe preotul Rariță la început de august, în curte, unde discuta cu soția. L-am întrebat cum este cu “băiatul” pe care episcopul îl avea în chilie în anul 2016. Și, până la urmă, ce “nărav” are Onilă?

Abia acum Rariță a părut tulburat, confruntat cu detaliile unei discuții private devenite publice.

“Vă rog să citiți rechizitoriul, acolo aveți toate detaliile”, a răspuns laconic Rariță, uitând că, pe de-o parte, rechizitoriul nu este public, căci dosarul a fost judecat la secret, dar și, pe de altă parte, că însuși rechizitoriul conține pasaje din această discuție.

În speranța unui răspuns mai util, l-am căutat pe Rariță și a doua zi, la biroul său din Episcopia Hușilor. În zadar. Părintele a rămas fidel non-răspunsurilor de mai devreme. Ne-a indicat, cu același spirit duhovnicesc, să lecturăm rechizitoriul întocmit de DNA.

În stenogramele Parchetului Anticorupție, preotul Rariță are apariția și comportamentul unui samsar. Se hlizește vizionând imaginile abuzului sexual, dar se declară și dezamăgit că n-are înaintea ochilor imaginile în care unul dintre protagoniștii secvențelor intime întreabă “te-o durut?”. “Băi, aceea mi-o plăcut mie, pe aia vreau s-o văd”, le spunea Rariță conspiratorilor săi Jitaru și Bumbu, în biroul său de la episcopie.

Părintele n-a vrut totuși să comenteze public în nici un fel ce i-a plăcut și ce nu i-a plăcut din secvențele de abuz episcopal pe care le-a vizionat în secret de-a lungul anilor. 

L-am lăsat și mai îngrijorat, în biroul său, învârtind niște acte.

Înalt Preasfințitul Teofan, la poarta DNA

În ziua de 21 iunie 2017 cercetările în dosarul de șantaj deschis la DNA Iași pe fondul plângerii penale făcute de episcopul Hușilor Corneliu Bârlădeanu sunt în toi. La camera 40, imediat după ora 14, este audiat un martor important.

Îl cheamă Dumitru Savu și, deși în actele Parchetului numele său poate părea necunoscut, figura sa este una de prim-plan în ordinea canonică a Bisericii Ortodoxe Române. Bărbatul este mitropolitul Moldovei, Înaltpreasfințitul Teofan, iar audierea lui se face în taină.

Rândurile acestea marchează o știre, pentru că niciodată până acum n-a fost făcută publică această informație: ÎPS Teofan a mers la DNA spre a susține versiunea șantajului cu filmări trucate, adică teza Preasfințitului Corneliu. “Mi s-a părut îngrijorat” și “nu se simțea confortabil” sunt pietrele de temelie ale declarației scurte, de nici două pagini, semnate de ierarhul Teofan.

Mitropolitul Teofan a fost solicitat, în primăvara anului 2018, să se prezinte și înaintea instanței de fond – la Tribunalul Vaslui – pentru a fi reaudiat ca martor. Într-o scrisoare trimisă în mai 2018 președintelui instanței, Teofan refuză însă solicitarea, argumentând că are agenda de lucru plină, dar și că nu se poate prezenta înaintea unei curți de judecată laice fără binecuvântarea autorității bisericești superioare.

“Aveți în vedere calitatea mea […] – credincioșii văzând în ierarhul lor un reper la nivelul Bisericii și al societății. Am temerea că prezența mea ar fi amplu mediatizată […] doar în scopul construirii unor știri”, susține ÎPS Teofan în misiva anexată la dosarul cauzei și aflată între documentele obținute și analizate de reporterii Să fie lumină.

Lămurirea circumstanțelor penale cuibărite la sânul Episcopiei Hușilor – una dintre eparhiile BOR aflate în componența Mitropoliei Moldovei păstorite de ÎPS Teofan – nu era o prioritate a Bisericii. Victimele abuzate din eparhia vasluiană erau abandonate, încă o dată, de chiar arhipăstorul lor, numărul 2 în ordinea canonică a BOR după Patriarhul Daniel și moștenitorul scaunului acestuia.

Joc dublu

Șapte sunt martorii care dau declarații la DNA Iași în dosarul de șantaj instrumentat la începutul verii anului 2017. Cinci sunt preoți în parohii vasluiene – Paul Rariță, Marin Tudorică, Cosmin Gubernat, Vasile Lăiu și Ionuț Ursac -, doi sunt călugări de rang – mitropolitul Teofan și arhimandritul Silvestru Bodnar, consilierul economic al Episcopiei Hușilor.

Cu excepția mitropolitului Teofan, care a făcut apel la înaltpreasfințenia sa pentru a se cruța de obligația legală, toți martorii folosiți în cursul urmării penale au depus depoziții și la Tribunalul Vaslui, instanța de fond care a judecat dosarul de șantaj.

Coroborate, declarațiile descriu o lume bisericească aflată sub asaltul susținut al filmărilor compromițătoare folosite de șantajiști pentru îndepărtarea Preasfințitului Corneliu. Toată lumea e preocupată de efectele negative pe care le-ar putea avea secvențele asupra imaginii Bisericii și încrederii credincioșilor. Nimeni nu e preocupat de eventualele victime ale abuzului sexual.

Părintele Cosmin Gubernat, purtător de cuvânt al Episcopiei Hușilor (atunci, la fel ca și acum), recunoaște pe una dintre filmările văzute un fost elev de seminar. Arată negru pe alb în declarația de martor de la DNA că a fost extrem de tulburat de secvențe. Și totuși, la doar o zi după ce depusese mărturie înaintea legii, preotul Gubernat comunică, în numele eparhiei sale, că filmările compromițătoare reprezintă un trucaj. 

Călugărul consilier Silvestru Bodnar susține la DNA – apoi în instanță – că s-a temut pentru situația Bisericii, dar că nu are cunoștință despre numărul și conținutul filmărilor, din moment ce nu le văzuse.

Într-o conversație privată înregistrată ambiental în birourile Episcopiei Hușilor în prima jumătate a lunii iunie 2017 (deci în plină acțiune de șantaj), Bodnar susține însă că n-a fost afectat de imaginile văzute. “Dar de ce zici că (n.r – am rămas) bulversat? Istoria asta la mine nu-i veche? N-am auzit-o eu de la tine?”, îi spune Bodnar călugărului Sebastian Jitaru, căpetenia grupului de șantaj. Chestionat în instanță dacă purtase conversații cu Jitaru încă din 2012 referitoare la faptele episcopului surprinse video, Bodnar “clarifică” scurt ipoteza: nu-și mai aduce aminte.

Reacția Episcopiei Hușilor

Pentru că mai multe fețe bisericești – inclusiv din administrația episcopală prezentă – au fost prezente în dosarul de șantaj cu mărturii care fac referire la faptele de abuz sexual ale Preasfințitului Corneliu, colectivul Să fie lumină a încercat realizarea unui interviu cu actualul episcop de Huși, PS Ignatie.

Episcopia Hușilor a refuzat solicitarea Să fie lumină, arătând că își rezervă acest drept pentru că “o dezbatere onestă și obiectivă nu se poate baza pe supoziții și asocieri factuale”.

Însă dacă preotul Paul Rariță este și astăzi consilier administrativ al eparhiei BOR, precum era și-n vremea fostului ierarh Bârlădeanu, atunci Episcopia Hușilor pare – și în forma actuală – depozitara acelorași reflexe vechi. Preasfințitul Corneliu nu mai e – dar Biserica pe care a lăsat-o în urmă este aceeași care l-a făcut și pe el posibil.

Într-o discuție cu presa locală din Vaslui, purtată în toamna lui 2017, imediat după întronizare, Preasfințitul Ignatie era sigur pe dreptatea vorbelor sale: “Nu știu ce-a fost înainte, nu mă interesează! Pentru că – vă spun sincer – nici nu m-ajută, sufletește vorbind”.

Umbra faptelor

În dosarul de șantaj deschis de DNA Iași pe 12 iunie 2017, instrumentat în două săptămâni și trimis în judecată la sfârșit de lună, s-au obținut condamnări la închisoare pentru toți inculpații: căpetenia șantajului, călugărul Jitaru, și doi preoți de mir, Gheorghe Damian și Răzvan Bumbu.

Monahul Jitaru dorea pentru sine funcția de arhiereu vicar în Episcopia Hușilor – cu perspective certe de a ajunge, într-o bună zi, episcop plin al locului. Evoluția călugărului fusese fulgerătoare în ierarhia canonică a eparhiei. 

Deși descris ca un personaj repezit, nestatornic, incapabil de reflecție teologică, inapt intelectual și uman de toate sursele consultate de reporterii Să fie lumină de-a lungul documentării, călugărul Jitaru a urcat treaptă după treaptă sub domnia episcopală a lui Bârlădeanu. Din simplu monah, în mai puțin de un deceniu primea rangul de arhimandrit (cel mai înalt titlu onorific la care poate ajunge un călugăr).

E neclar dacă etapele clericale arse fulgerător de călugărul Jitaru sunt de pus pe seama unui șantaj continuu la care l-ar fi expus pe episcopul Bârlădeanu. Din documentarea realizată de reporterii Să fie lumină reiese mai degrabă o formă ciudată de parteneriat între monahul Sebastian și ierarhul Corneliu. Apropierea dintre cei doi era în mod fundamental sprijinită pe un secret comun: și Jitaru, și Bârlădeanu aveau episoade de abuz sexual asupra elevilor de la seminarul teologic.

Cu meticulozitate, Padre Jitaru începe de la un punct încolo să strângă probele video ale faptelor episcopale, pentru a le folosi ca trambulină spre stratosfera de putere, influență și bani a BOR: Sfântul Sinod.

Dar călugărul Sebastian nu era, la rândul său, ferit de umbra propriilor fapte. Reporterii Să fie lumină se află în posesia unor mărturii multiple care arată că, în cursul anului 2010, pe masa episcopului Bârlădeanu au ajuns pasaje audio relevante pentru probarea calității de abuzator a lui Jitaru. Dispunând discreționar de puterea sa, Preasfințitul a hotărât însă să nu facă nimic, protejându-l pe partenerul său de abuz.

Să fie lumină va dedica un episod separat, în cadrul acestei serii, victimelor abuzurilor sexuale comise în eparhia Hușilor de binomul Bârlădeanu-Jitaru.

O tăcere pe placul Bisericii

Revenim la contextul meta-judiciar. De rang secund în peisajul șantajului – dar fundamentali pentru înțelegerea reflexelor duhovnicești din episcopie – sunt preoții Bumbu și Damian. Ambii cu parohii în orașul Vaslui, i se alătură călugărului Jitaru pentru că vor să inverseze balanța de putere din eparhie.

Concret, documentele DNA la care colectivul Să fie lumină a obținut acces arată că preoții Damian și Bumbu merg la episcopul Corneliu în iunie 2017 și-i solicită urgent 50.000 de euro, insinuând că ar deține și ei niște filmări compromițătoare. În zilele de 13 și 14 iunie, DNA monitorizează conversațiile și corespondența telefonică a suspecților, probele reunite în rechizitoriul cazului arătând că ambii preoți conspirau pentru obținerea folosului ilicit.

Reporterii Să fie lumină au încercat în repetate rânduri în ultimele patru luni să stabilească un contact cu preoții Damian și Bumbu și cu familiile lor. În cazul primului, ne-am lovit de un zid de netrecut. În cazul celui de-al doilea, ne-am lovit de frică.

Situația familiei Damian poate oferi o posibilă explicație pentru tăcerea care a acoperit circumstanțele intrării la închisoare a capului familiei. Un băiat de-al părintelui Gheorghe Damian este absolvent de facultate de teologie și are nevoie să intre în sistemul bisericesc, nu să-l conteste.

În plus, preotul operează o importantă firmă de pompe funebre. 

Fratele părintelui Damian este la rândul său preot într-o bisericuță de 40 de metri pătrați, aflată în curtea Direcției de Asistență Socială și Protecția Copilului Vaslui. Finalizată recent, clădirea de cult a beneficiat la sfințire, în luna aprilie 2019, de prezențele a nu mai puțin de patru episcopi BOR, lucru extrem de rar. Au participat arhiepiscopul Tomisului Teodosie și episcopii Ignatie al Huşilor, Galaction al Alexandriei şi Teleormanului şi Macarie al Europei de Nord.

Acesta este gestul prin care Biserica pare să-și fi reîntors fața către familia Damian – iar familia preotului aflat după gratii nu-și mai permite, încă o dată, să dovedească nesupunere față de ierarhia clericală.

L-am găsit pe fratele preotului Damian , în luna mai, cu câteva zile înainte de marea sfințire, chiar în bisericuța lui de la DGASPC Vaslui, unde pregătea ultimele detalii ale ceremoniei. Scurta discuție a debutat cu o minciună: a încercat să ne spună că el nu ar fi de fapt el. 

“Cum, nu sunteți fratele părintelui Damian, părinte? Avem aici poza cu dumneavoastră!”, ne-am arătat contrariați. Odată repliat, părintele ne-a spus că familia sa nu mai vrea să aibă nici o legătură cu această poveste. “Pentru noi, subiectul este închis definitiv!”, a fost ferm fratele, vorbind în numele întregii familii, dar mai ales în numele intereselor superioare ale acesteia. 

No comment. Și așa a rămas dinspre familia Damian. 

Cealaltă jumătate din șantajul la episcop, a lui Răzvan Bumbu, urma să se ducă pe un Mercedes. Ne-o spune chiar el, înregistrat de procurorii DNA cu câteva zile înainte de reținere.

Familia Bumbu ocupă un domeniu cochet la poalele Copoului de Vaslui. Două case, una mai mică și una mai mare, cu un gard modern care împrejmuiește o curte generoasă.

Tatăl lui Răzvan Bumbu are de când se știe o agenție de turism în centrul Vasluiului, peste drum de Hotelul Racova.

Deși pare un veteran – genul de om care a văzut și auzit multe -, Bumbu senior se teme să vorbească despre afacerea șantajului care l-a dus pe feciorul său la pușcărie.

“Vă respect demersul, am văzut ce ați scris, jos pălăria, nota 10. Dar vă rog să înțelegeți că eu nu am nimic să vă spun”, ne-a declarat tatăl lui Bumbu săptămâna trecută, drept răspuns la cea mai recentă tentativă a reporterilor Să fie lumină de a înțelege dedesubturile acestei povești în care fiul său a avut un rol important.

Apoi ne-a întins mâna și ne-a urat succes.

Jurnalistul care n-a văzut șantajul

În instrumentarea penală a acțiunii de șantaj înfăptuite de cuplul preoțesc Damian-Bumbu, DNA Iași a descoperit încă un nume pe tabla de joc: Sorin Saizu, jurnalist, corespondent Europa FM în județul Vaslui.

În zilele în care șantajul clerical atingea intensitatea maximă, preotul Damian îi înainta ziaristului Saizu mesajele-text primite în cadrul corespondenței purtate cu Episcopia, solicitând sfaturi cu privire la modalitatea primirii sumei de 50.000 de euro solicitate.

În rechizitoriul întocmit de DNA Iași sunt zece SMS-uri schimbate și două convorbiri telefonice purtate în cursul zilei de 14 iunie 2017 între preotul Damian și Sorin Saizu. Într-unul dintre ele, ziaristul le indică șantajiștilor să nu accepte oferta episcopului de a merge la Huși să ridice personal o parte din bani.

În cursul discuțiilor, Damian și Saizu stabilesc mai multe puncte de întâlnire în orașul Vaslui în ziua de 14 iunie. Ziaristul vasluian susține însă, într-o convorbire telefonică purtată cu un reporter Să fie lumină, că n-a mai ajuns să se vadă cu preotul șantajist în ziua respectivă – și că prezența sa în dosar este absolut accidentală, determinată de o relație jurnalist-sursă care stătea la baza comunicării cu preotul Damian.

Sorin Saizu povestește că avea o relație profesională cu părintele Damian din 2015 și că se dezvoltase o încredere între ei care justifica inclusiv solicitarea unor sfaturi în chestiuni sensibile. Jurnalistul neagă însă în discuția cu Să fie lumină că știa motivația reală din spatele sumei solicitate de preoții șantajiști.

“Eu știam că era vorba de un ajutor pentru parohia lui Bumbu”, justifică Saizu, susținând că în nici un moment Damian nu i-a indicat că ar fi vorba de obținerea sau recuperarea unor bani de la episcop prin șantaj.

În corespondența Damian-Saizu purtată în ziua de 14 iunie 2017 sunt elemente certe care să-i fi indicat ziaristului (unul cu state vechi, nicidecum un novice) că la mijloc era o afacere necurată. În SMS-urile dintre preot și jurnalist, sunt folosite – cu referire la suma de bani – cuvintele “datorie” și “pachet”. În nici un moment nu se precizează ceva de un ajutor.

Tot din SMS-uri transpare clar faptul că banii fuseseră ceruți în regim de urgență, cu doar o zi înainte – și, în toate discuțiile, se punea problema primirii lor în numerar.

Sorin Saizu este însă sigur pe versiunea sa: era solicitat de preot din încredere, într-o chestiune care viza – după știința ziaristului – un ajutor financiar acordat parohiei.

După dealuri

Justiția română, aplicând legea, i-a făcut dreptate Preasfințitului Corneliu Bârlădeanu – dar într-un fel nedrept pentru societate, căci filmările compromițătoare, ilustrându-l în ipostaze intime alături de adolescenți de la seminar, au ajuns într-un fișet de Procuratură, nefiind vreodată investigate.

Sistemul judiciar n-a mai găsit resursele de interes și de responsabilitate pentru a le face dreptate și eventualelor victime.

Ele, victimele, există – iar în următorul episod le veți asculta istoriile de abuz.

Chiar dacă nici statul, nici Biserica n-au vrut să-i auziți vreodată.

Cortina cade peste dealurile cu aluni și mesteceni de la Văratec, județul Neamț, unde Preasfințitul Corneliu Bârlădeanu își ispășește penitența monahală. Deși oprit de la slujire, vocea inconfundabilă i s-a mai auzit în boxele care împânzesc situl mănăstiresc de la Văratec, răspândind cântările și cuvintele slujbelor.

Statul român îi plătește și în august 2019, din bani publici, un salariu consistent “episcopului retras” Bârlădeanu (conform unei grile de salarizare bugetară care îi asimilează funcția cu rangul de demnitar public). Și tot statul acoperă salariile unui șofer și unui “aghiotant” pe care-i are la dispoziție Preasfinția sa.

(Au contribuit Diana Oncioiu, Paula Căbescu, Octavian Coman și Andrei Crăciun. Seria jurnalistică despre faptele de abuz sexual petrecute în Episcopia Hușilor în timpul Preasfințitului Corneliu Bârlădeanu reunește, deci, contribuțiile documentare ale tuturor reporterilor implicați în proiectul Să fie lumină.)

Juranistul „Să fie lumină” Vlad Stoicescu, unul dintre semnatarii seriei, a fost invitatul emisiunii Adriana Nedelea LA FIX și a comentat noile dezvăluiri. Urmăriți VIDEO:

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro