Un text de Vlad Stoicescu și Ovidiu Vanghele / Să fie lumină
- Deceniul de domnie episcopală al lui Cornel Onilă, arhiereu al Hușilor între 2009 și 2017 (cu numele monahal Corneliu Bârlădeanu), a fost marcat profund de zvonul existenței unor filmări compromițătoare care îl surprindeau pe ierarhul BOR întreținând relații sexuale cu elevi dintr-un seminar teologic patronat de Biserică.
- Între 2009 și 2017, conținutul filmărilor a devenit piatra de temelie a vieții bisericești din județul Vaslui, arată o amplă documentare Să fie lumină, în cadrul căreia au strâns informații și fapte șase reporteri, vreme de aproape un an.
- Seria jurnalistică rezultată continuă astăzi cu un al doilea episod, despre contextul extrajudiciar al dosarului de șantaj instrumentat de DNA Iași în vara lui 2017 (ca urmare a unei plângeri penale depuse de Corneliu Bârlădeanu). E un context care vizează în mod fundamental cazuistica de abuz sexual sistematic din eparhia Hușilor.
- În primul episod al seriei – publicat de Libertatea – am investigat circuitul judiciar prin care au trecut casetele video până să poposească definitiv într-un fișet de Procuratură. Departe de ochii publicului – și departe de dreptate.
- Pentru a înțelege saga bisericească din Vaslui trebuie adus sub reflectoare un călugăr necunoscut, arhimandritul Sebastian Jitaru. Nu e clar când și de unde anume apare numele său în Episcopia Hușilor, însă intersecția Onilă-Jitaru e un punct fundamental în odiseea casetelor care îl au ca protagonist pe ierarhul BOR.
- Legătura dintre Onilă și Jitaru se cimentează an după an. Cei doi devin, în perioada petrecută împreună la Huși, un veritabil binom al răului. Păcatul lor comun? Abuzul sexual asupra adolescenților de la seminar. Anii trec, iar desfrâul, combinat cu dorința de putere, îi transformă în adversari, într-un joc nebun în care se obțin și se folosesc imagini ale abuzului.
- Povestea scapă de sub controlul protagoniștilor la începutul verii anului 2017, când Onilă reclamă la DNA Iași că este șantajat de Jitaru și de alți doi preoți.
- Istoria șantajului exercitat în 2017 asupra lui Cornel Onilă este, în rezumat, povestea unui naufragiu judiciar de proporții. În egală măsură însă, e și povestea unui naufragiu uman de proporții. Reporterii “Să fie lumină” aduc în spațiul public acte, fapte și probe judiciare menite să demonstreze ceea ce, până la urmă, pentru mulți dintre oamenii din Huși reprezintă un loc comun – abuzul sexual de la Seminarul Teologic Ioan Gură de Aur din Huși a existat și pe el s-au clădit și s-au năruit cariere în lumea preoțească.
E mijlocul
lui iunie, Anul Domnului 2016, când într-unul dintre birourile Episcopiei
Hușilor se strâng trei fețe bisericești pentru a pune la cale strategia de
debarcare a ierarhului lor, Preasfințitul Corneliu Bârlădeanu.
Adunarea e
pestriță. Doi participanți sunt preoți: părintele consilier Giani Paul Rariță
și părintele Răzvan Bumbu. Al treilea e călugăr: Sebastian Jitaru – iar Padre
(cum îl alintă unul dintre cei prezenți) nu e orice monah, ci arhimandrit
al Catedralei episcopale din Huși.
Cel mai
tânăr dintre participanți, părintele Bumbu, poartă la mână un ceas cu
cameră-spion. Toate cele aproape 45 de minute ale întâlnirii sunt înregistrate
pentru eternitate.
Reporterii
Să fie lumină se află în posesia imaginilor surprinse în acea zi de iunie din
2016, în biroul părintelui consilier Paul Rariță.
Înregistrările
au fost ridicate de procurorii DNA Iași un an mai târziu, în vara lui 2017, în
cadrul perchezițiilor domiciliare dispuse după ce episcopul Bârlădeanu depusese
o plângere penală de șantaj împotriva călugărului Jitaru.
“El și-acum are un băiat care doarme
în chilie”, șoptește la un moment dat părintele Rariță pe înregistrare. “Da. Și
acum doarme. El nu… e năravul lui”, le povestește preotul celor din încăpere.
Părintele Rariță abia se aude: “Ai lui o zis: Stai, domne că doar nu-i
dovadă că și-acu face aceleași chestii. Dar el are un copil care n-are
nici… și-l ia și în dormitor cu el”.
Cel
niciodată invocat cu nume și prenume în cursul discuției este Preasfințitul
Corneliu Bârlădeanu, la acea vreme episcop al Hușilor. Suntem în vara lui 2016,
mai e un an până la izbucnirea scandalului de șantaj care avea să ducă la
retragerea din funcție a ierarhului BOR din județul Vaslui. Episcopia Hușilor e
însă în plină fervoare revoluționară.
- “E prima oară când pleacă ceva de la mine”, îi mărturisește călugărul Jitaru preotului Bumbu, înmânându-i marfa.
- “Și acum a plecat știi de ce?…că nu pleca”, continuă Jitaru confesiunea.
- “Un singur lucru m-o enervat. A zis «Sebastian e pe film»! Ei, păi f…-ți gura mă-tii, hai să-ți arăt că nu!”.
Secvențele
pleacă în lume
Pe stick-ul
părintelui Bumbu au fost urcate câteva secvențe arătându-l pe episcopul
Bârlădeanu în ipostaze intime alături de un elev al Seminarului Teologic Ioan
Gură de Aur din Huși.
Cadrele sunt
dintr-o filmare mai veche, realizată în toamna anului 2007, iar legendara lor
existență și legendarul lor conținut au măcinat viața bisericească vasluiană
din ultimul deceniu.
Secvențele
sunt aur, “îți fac ăștia oferte de trăiești pe Coasta de Azur toată viața!”,
fantazează la un moment dat, în cursul discuției, preotul Bumbu, imaginându-și
cum îi arată el însuși episcopului cadrele filmate pentru a-i forța mâna să
plece odată.
Deși aproape
toată lumea vorbește despre filmul compromițător, relativ puțini sunt cei care
cunosc explicit conținutul acestuia sau dețin copii ale înregistrării. Și mai
puțini cunosc faptul că mai există și alte filmări, nu doar aceste secvențe din
2007, peste care s-a așezat timpul. Toată lumea știe însă că episcopul Corneliu
are în trecutul său, ba chiar în prezent, episoade de abuz sexual asupra unor
tineri adolescenți de la seminarul teologic din Huși.
Și totuși,
Bârlădeanu e de aproape două decenii la conducerea eparhiei, mai nemilos ca niciodată,
de neclintit, unul dintre cei 55 de nemuritori ai Sfântului Sinod al Bisericii
Ortodoxe Române.
Cum poți
detrona din funcție un episcop BOR? Călugărul Jitaru are răspunsul: luându-i
locul.
Iar
arhimandritul de la Huși își pregătește de ani de zile terenul, strângând probe
video și jucând la așteptare. La începutul verii anului 2016 însă, Jitaru – tot
mai nerăbdător – își caută aliați, care să-i mijlocească acțiunile de șantaj.
Răzvan Bumbu
primește marfa. De-acum cartea e a lui, s-o joace el cât arhimandritul
Sebastian Jitaru și consilierul Paul Rariță își văd de mașinațiunile lor
subterane, fără să se expună prea mult.
Încă o copie
a secvențelor din 2007 pleacă în lume.
Pentru posesorii lor, imaginile au un rol pur instrumental. În războiul de la vârful eparhiei BOR nimeni nu-și permite timpul și bătaia de cap să se gândească la posibilele victime, elevii abuzați ai seminarului teologic. Absolut nimeni – chiar dacă toți cei implicați direct sau indirect în poveste sunt preoți sau călugări.
Ce a surprins camera-spion
Vă avertizăm că urmează un limbaj licențios:
Urmele s-au
păstrat ca niște dâre lipicioase, imposibil de înlăturat, în actele întocmite
și probele utilizate de Parchetul Anticorupție în dosarul de șantaj – printre
ele și câteva înregistrări realizate în secret de părintele Bumbu în cursul
anului 2016, cu un ceas de mână cu cameră-spion.
Unele
filmări îl surprind pe călugărul Jitaru și pe preotul Bumbu discutând la iarbă
verde, într-un balansoar, despre viață și despre moarte.
Altele
imortalizează o vizită-surpriză, de avertisment, făcută de Bumbu împreună cu
viitorul coleg de șantaj din 2017, părintele Gheorghe Damian, la cel care apare
alături de episcopul Bârlădeanu în filmarea compromițătoare din 2007 – tot un
preot din județul Vaslui, Ionuț Ursac (n.r. – e important de precizat că
identitatea sa a fost dezvăluită în 2017 de un fost coleg de seminar, dar Ursac
neagă public veridicitatea imaginilor, susținând că sunt trucate).
Bumbu și
Damian îi arată secvențele pe care le dețin și-i spun să-i transmită
episcopului că îl vor pe Jitaru arhiereu vicar, adică numărul 2 în ordinea
canonică a eparhiei, după episcop. În discuția privată înregistrată în secret
de Bumbu în 2016, Ursac nu neagă în nici un moment că ar fi unul dintre
protagoniștii filmului, ba chiar – confruntat cu secvențe din el – spune “îl
știu foarte bine”.
Părintele
Paul
Martorii
audiați în dosar – unii dintre ei prezenți cu declarații și la instanță, pe
fond, la Tribunalul Vaslui – au în unanimitate reacțiile unor oameni siguri că
în secvențele vizionate apare episcopul Bârlădeanu în ipostaze intime alături
de posibili foști elevi ai seminarului teologic din Huși.
Nimeni, în
afara Preasfințitului Corneliu însuși, nu pune în discuție veridicitatea
filmărilor. Mai toți le acceptă, din start, ca fiind reale.
Personajul
cu cea mai interesantă traiectorie – așa cum reiese ea din probele administrate
de statul român în dosarul de șantaj (stenograme, declarații de martor,
depoziții în instanță și alte acte aflate în posesia colectivului Să fie
lumină) – este părintele Giani Paul Rariță, consilier administrativ al
Episcopiei Hușilor (atunci, dar și acum).
În biroul
său se parafează în 2016 alianța dintre Jitaru și Bumbu, în biroul său se
vizionează – în bătăi de clopote de la catedrala de alături – secvențe video
compromițătoare, în biroul său se stabilește strategia șantajului.
Un an mai
târziu de la scena biroului, în vara lui 2017, Rariță depune o
declarație de martor la DNA menită să solidifice legal plângerea de șantaj
făcută de episcopul Bârlădeanu.
În această
declarație, părintele Paul notează: “Amenințarea cu divulgarea acelor
înregistrări a creat un sentiment de temere în sufletul meu legat de denigrarea
persoanei episcopului și a instituției. Dacă eu eram agitat, tulburat și
înfricoșat, în mod sigur, fără să vreau, i-am transmis această stare
episcopului”.
În iunie
2016, în biroul său, purtându-și cu mândrie sutana, părintele Paul Rariță își
găsise libertatea de a se plimba cu mouse-ul prin foldere conținând imagini
video cu episcopul aflat în ipostaze intime alături de un elev seminarist.
Imagini la care, în dese rânduri, abia își stăpânea surâsul.
“Zi, părinte
Sebastian, ce facem?”, e nerăbdător Rariță să traseze pașii de atac, într-una
dintre secvențele emblematice ale înregistrării realizate în secret de preotul
Bumbu. Oricum ar urma să se procedeze, planul de acțiune nu-l poate include, se
asigură părintele consilier Rariță. “Eu am mai stat de vorbă cu el (n.r. –
episcopul Corneliu Bârlădeanu), degeaba îi spui lui, el știe lucrurile astea.
Eu i le-am spus, din octombrie anul trecut. De la mine nici nu trebuie să i le
mai spui. El știe că sunt lucrurile astea (n.r. – casetele)”.
Un samsar
de casete
L-am sunat
pe preotul Rariță undeva la jumătatea lunii iulie, într-o zi de sâmbătă, pe
când ne aflam în Huși, încercând să obținem niște lămuriri în legătură cu
prezența sa în această poveste. Ne-a spus că este plecat pentru câteva zile din
oraș, cu familia, “în concediu”. A doua zi însă, o femeie care se îngrijea de
casa parohială – unde am mers pentru a-l căuta pe părinte – ne-a indicat că
Paul Rariță mersese dimineață la slujbă și era cu treburi prin oraș.
Am mai făcut
o încercare câteva săptămâni mai târziu. L-am găsit pe preotul Rariță la
început de august, în curte, unde discuta cu soția. L-am întrebat cum este cu “băiatul”
pe care episcopul îl avea în chilie în anul 2016. Și, până la urmă, ce “nărav”
are Onilă?
Abia acum
Rariță a părut tulburat, confruntat cu detaliile unei discuții private devenite
publice.
“Vă rog să
citiți rechizitoriul, acolo aveți toate detaliile”, a răspuns laconic Rariță,
uitând că, pe de-o parte, rechizitoriul nu este public, căci dosarul a fost
judecat la secret, dar și, pe de altă parte, că însuși rechizitoriul conține
pasaje din această discuție.
În speranța
unui răspuns mai util, l-am căutat pe Rariță și a doua zi, la biroul său din
Episcopia Hușilor. În zadar. Părintele a rămas fidel non-răspunsurilor de mai
devreme. Ne-a indicat, cu același spirit duhovnicesc, să lecturăm rechizitoriul
întocmit de DNA.
În
stenogramele Parchetului Anticorupție, preotul Rariță are apariția și
comportamentul unui samsar. Se hlizește vizionând imaginile abuzului sexual,
dar se declară și dezamăgit că n-are înaintea ochilor imaginile în care unul
dintre protagoniștii secvențelor intime întreabă “te-o durut?”. “Băi, aceea
mi-o plăcut mie, pe aia vreau s-o văd”, le spunea Rariță conspiratorilor săi
Jitaru și Bumbu, în biroul său de la episcopie.
Părintele
n-a vrut totuși să comenteze public în nici un fel ce i-a plăcut și ce nu i-a
plăcut din secvențele de abuz episcopal pe care le-a vizionat în secret de-a
lungul anilor.
L-am lăsat
și mai îngrijorat, în biroul său, învârtind niște acte.
Înalt Preasfințitul
Teofan, la poarta DNA
În ziua de
21 iunie 2017 cercetările în dosarul de șantaj deschis la DNA Iași pe fondul
plângerii penale făcute de episcopul Hușilor Corneliu Bârlădeanu sunt în toi.
La camera 40, imediat după ora 14, este audiat un martor important.
Îl cheamă
Dumitru Savu și, deși în actele Parchetului numele său poate părea necunoscut,
figura sa este una de prim-plan în ordinea canonică a Bisericii Ortodoxe
Române. Bărbatul este mitropolitul Moldovei, Înaltpreasfințitul Teofan, iar
audierea lui se face în taină.
Rândurile
acestea marchează o știre, pentru că niciodată până acum n-a fost făcută
publică această informație: ÎPS Teofan a mers la DNA spre a susține versiunea
șantajului cu filmări trucate, adică teza Preasfințitului Corneliu. “Mi s-a
părut îngrijorat” și “nu se simțea confortabil” sunt pietrele de temelie ale
declarației scurte, de nici două pagini, semnate de ierarhul Teofan.
Mitropolitul
Teofan a fost solicitat, în primăvara anului 2018, să se prezinte și înaintea
instanței de fond – la Tribunalul Vaslui – pentru a fi reaudiat ca martor.
Într-o scrisoare trimisă în mai 2018 președintelui instanței, Teofan refuză
însă solicitarea, argumentând că are agenda de lucru plină, dar și că nu se
poate prezenta înaintea unei curți de judecată laice fără binecuvântarea
autorității bisericești superioare.
“Aveți în
vedere calitatea mea […] – credincioșii văzând în ierarhul lor un reper la
nivelul Bisericii și al societății. Am temerea că prezența mea ar fi amplu
mediatizată […] doar în scopul construirii unor știri”, susține ÎPS Teofan în
misiva anexată la dosarul cauzei și aflată între documentele obținute și
analizate de reporterii Să fie lumină.
Lămurirea
circumstanțelor penale cuibărite la sânul Episcopiei Hușilor – una dintre
eparhiile BOR aflate în componența Mitropoliei Moldovei păstorite de ÎPS Teofan
– nu era o prioritate a Bisericii. Victimele abuzate din eparhia vasluiană erau
abandonate, încă o dată, de chiar arhipăstorul lor, numărul 2 în ordinea
canonică a BOR după Patriarhul Daniel și moștenitorul scaunului acestuia.
Joc dublu
Șapte sunt
martorii care dau declarații la DNA Iași în dosarul de șantaj instrumentat la
începutul verii anului 2017. Cinci sunt preoți în parohii vasluiene – Paul
Rariță, Marin Tudorică, Cosmin Gubernat, Vasile Lăiu și Ionuț Ursac -, doi sunt
călugări de rang – mitropolitul Teofan și arhimandritul Silvestru Bodnar,
consilierul economic al Episcopiei Hușilor.
Cu excepția
mitropolitului Teofan, care a făcut apel la înaltpreasfințenia sa pentru a se
cruța de obligația legală, toți martorii folosiți în cursul urmării penale au
depus depoziții și la Tribunalul Vaslui, instanța de fond care a judecat
dosarul de șantaj.
Coroborate,
declarațiile descriu o lume bisericească aflată sub asaltul susținut al
filmărilor compromițătoare folosite de șantajiști pentru îndepărtarea
Preasfințitului Corneliu. Toată lumea e preocupată de efectele negative pe care
le-ar putea avea secvențele asupra imaginii Bisericii și încrederii
credincioșilor. Nimeni nu e preocupat de eventualele victime ale abuzului
sexual.
Părintele
Cosmin Gubernat, purtător de cuvânt al Episcopiei Hușilor (atunci, la fel ca și
acum), recunoaște pe una dintre filmările văzute un fost elev de seminar. Arată
negru pe alb în declarația de martor de la DNA că a fost extrem de tulburat de
secvențe. Și totuși, la doar o zi după ce depusese mărturie înaintea legii,
preotul Gubernat comunică, în numele eparhiei sale, că filmările
compromițătoare reprezintă un trucaj.
Călugărul
consilier Silvestru Bodnar susține la DNA – apoi în instanță – că s-a temut
pentru situația Bisericii, dar că nu are cunoștință despre numărul și
conținutul filmărilor, din moment ce nu le văzuse.
Într-o
conversație privată înregistrată ambiental în birourile Episcopiei Hușilor în
prima jumătate a lunii iunie 2017 (deci în plină acțiune de șantaj), Bodnar
susține însă că n-a fost afectat de imaginile văzute. “Dar de ce zici că
(n.r – am rămas) bulversat? Istoria asta la mine nu-i veche? N-am auzit-o eu de
la tine?”, îi spune Bodnar călugărului Sebastian Jitaru, căpetenia grupului
de șantaj. Chestionat în instanță dacă purtase conversații cu Jitaru încă din
2012 referitoare la faptele episcopului surprinse video, Bodnar “clarifică”
scurt ipoteza: nu-și mai aduce aminte.
Reacția
Episcopiei Hușilor
Pentru că
mai multe fețe bisericești – inclusiv din administrația episcopală prezentă –
au fost prezente în dosarul de șantaj cu mărturii care fac referire la faptele
de abuz sexual ale Preasfințitului Corneliu, colectivul Să fie lumină a
încercat realizarea unui interviu cu actualul episcop de Huși, PS Ignatie.
Episcopia
Hușilor a refuzat solicitarea Să fie lumină, arătând că își rezervă acest drept
pentru că “o dezbatere onestă și obiectivă nu se poate baza pe supoziții și
asocieri factuale”.
Însă dacă
preotul Paul Rariță este și astăzi consilier administrativ al eparhiei BOR,
precum era și-n vremea fostului ierarh Bârlădeanu, atunci Episcopia Hușilor
pare – și în forma actuală – depozitara acelorași reflexe vechi. Preasfințitul
Corneliu nu mai e – dar Biserica pe care a lăsat-o în urmă este aceeași care l-a
făcut și pe el posibil.
Într-o
discuție cu presa locală din Vaslui, purtată în toamna lui 2017, imediat după
întronizare, Preasfințitul Ignatie era sigur pe dreptatea vorbelor sale: “Nu
știu ce-a fost înainte, nu mă interesează! Pentru că – vă spun sincer – nici nu
m-ajută, sufletește vorbind”.
Umbra
faptelor
În dosarul
de șantaj deschis de DNA Iași pe 12 iunie 2017, instrumentat în două săptămâni
și trimis în judecată la sfârșit de lună, s-au obținut condamnări la închisoare
pentru toți inculpații: căpetenia șantajului, călugărul Jitaru, și doi preoți
de mir, Gheorghe Damian și Răzvan Bumbu.
Monahul
Jitaru dorea pentru sine funcția de arhiereu vicar în Episcopia Hușilor – cu
perspective certe de a ajunge, într-o bună zi, episcop plin al locului. Evoluția
călugărului fusese fulgerătoare în ierarhia canonică a eparhiei.
Deși descris
ca un personaj repezit, nestatornic, incapabil de reflecție teologică, inapt
intelectual și uman de toate sursele consultate de reporterii Să fie lumină
de-a lungul documentării, călugărul Jitaru a urcat treaptă după treaptă sub
domnia episcopală a lui Bârlădeanu. Din simplu monah, în mai puțin de un
deceniu primea rangul de arhimandrit (cel mai înalt titlu onorific la care
poate ajunge un călugăr).
E neclar
dacă etapele clericale arse fulgerător de călugărul Jitaru sunt de pus pe seama
unui șantaj continuu la care l-ar fi expus pe episcopul Bârlădeanu. Din
documentarea realizată de reporterii Să fie lumină reiese mai degrabă o formă
ciudată de parteneriat între monahul Sebastian și ierarhul Corneliu. Apropierea
dintre cei doi era în mod fundamental sprijinită pe un secret comun: și Jitaru,
și Bârlădeanu aveau episoade de abuz sexual asupra elevilor de la seminarul
teologic.
Cu
meticulozitate, Padre Jitaru începe de la un punct încolo să strângă
probele video ale faptelor episcopale, pentru a le folosi ca trambulină spre
stratosfera de putere, influență și bani a BOR: Sfântul Sinod.
Dar
călugărul Sebastian nu era, la rândul său, ferit de umbra propriilor fapte.
Reporterii Să fie lumină se află în posesia unor mărturii multiple care arată
că, în cursul anului 2010, pe masa episcopului Bârlădeanu au ajuns pasaje audio
relevante pentru probarea calității de abuzator a lui Jitaru. Dispunând
discreționar de puterea sa, Preasfințitul a hotărât însă să nu facă nimic,
protejându-l pe partenerul său de abuz.
Să fie
lumină va dedica un episod separat, în cadrul acestei serii, victimelor
abuzurilor sexuale comise în eparhia Hușilor de binomul Bârlădeanu-Jitaru.
O tăcere
pe placul Bisericii
Revenim la contextul meta-judiciar. De rang secund în peisajul șantajului – dar fundamentali pentru înțelegerea reflexelor duhovnicești din episcopie – sunt preoții Bumbu și Damian. Ambii cu parohii în orașul Vaslui, i se alătură călugărului Jitaru pentru că vor să inverseze balanța de putere din eparhie.
Concret,
documentele DNA la care colectivul Să fie lumină a obținut acces arată că
preoții Damian și Bumbu merg la episcopul Corneliu în iunie 2017 și-i solicită
urgent 50.000 de euro, insinuând că ar deține și ei niște filmări
compromițătoare. În zilele de 13 și 14 iunie, DNA monitorizează conversațiile
și corespondența telefonică a suspecților, probele reunite în rechizitoriul
cazului arătând că ambii preoți conspirau pentru obținerea folosului ilicit.
Reporterii
Să fie lumină au încercat în repetate rânduri în ultimele patru luni să
stabilească un contact cu preoții Damian și Bumbu și cu familiile lor. În cazul
primului, ne-am lovit de un zid de netrecut. În cazul celui de-al doilea, ne-am
lovit de frică.
Situația
familiei Damian poate oferi o posibilă explicație pentru tăcerea care a
acoperit circumstanțele intrării la închisoare a capului familiei. Un băiat
de-al părintelui Gheorghe Damian este absolvent de facultate de teologie și are
nevoie să intre în sistemul bisericesc, nu să-l conteste.
În plus,
preotul operează o importantă firmă de pompe funebre.
Fratele
părintelui Damian este la rândul său preot într-o bisericuță de 40 de metri
pătrați, aflată în curtea Direcției de Asistență Socială și Protecția Copilului
Vaslui. Finalizată recent, clădirea de cult a beneficiat la sfințire, în luna
aprilie 2019, de prezențele a nu mai puțin de patru episcopi BOR, lucru
extrem de rar. Au participat arhiepiscopul Tomisului Teodosie și episcopii
Ignatie al Huşilor, Galaction al Alexandriei şi Teleormanului şi Macarie
al Europei de Nord.
Acesta este
gestul prin care Biserica pare să-și fi reîntors fața către familia Damian –
iar familia preotului aflat după gratii nu-și mai permite, încă o dată, să
dovedească nesupunere față de ierarhia clericală.
L-am găsit
pe fratele preotului Damian , în luna mai, cu câteva zile înainte de marea
sfințire, chiar în bisericuța lui de la DGASPC Vaslui, unde pregătea ultimele
detalii ale ceremoniei. Scurta discuție a debutat cu o minciună: a încercat să
ne spună că el nu ar fi de fapt el.
“Cum, nu
sunteți fratele părintelui Damian, părinte? Avem aici poza cu dumneavoastră!”,
ne-am arătat contrariați. Odată repliat, părintele ne-a spus că familia sa nu
mai vrea să aibă nici o legătură cu această poveste. “Pentru noi, subiectul
este închis definitiv!”, a fost ferm fratele, vorbind în numele întregii
familii, dar mai ales în numele intereselor superioare ale acesteia.
No comment.
Și așa a rămas dinspre familia Damian.
Cealaltă
jumătate din șantajul la episcop, a lui Răzvan Bumbu, urma să se ducă pe un
Mercedes. Ne-o spune chiar el, înregistrat de procurorii DNA cu câteva zile
înainte de reținere.
Familia
Bumbu ocupă un domeniu cochet la poalele Copoului de Vaslui. Două case, una mai
mică și una mai mare, cu un gard modern care împrejmuiește o curte generoasă.
Tatăl lui
Răzvan Bumbu are de când se știe o agenție de turism în centrul Vasluiului,
peste drum de Hotelul Racova.
Deși pare un
veteran – genul de om care a văzut și auzit multe -, Bumbu senior se teme să
vorbească despre afacerea șantajului care l-a dus pe feciorul său la pușcărie.
“Vă respect demersul, am văzut ce ați scris, jos pălăria, nota 10. Dar vă rog să înțelegeți că eu nu am nimic să vă spun”, ne-a declarat tatăl lui Bumbu săptămâna trecută, drept răspuns la cea mai recentă tentativă a reporterilor Să fie lumină de a înțelege dedesubturile acestei povești în care fiul său a avut un rol important.
Apoi ne-a
întins mâna și ne-a urat succes.
Jurnalistul
care n-a văzut șantajul
În
instrumentarea penală a acțiunii de șantaj înfăptuite de cuplul preoțesc
Damian-Bumbu, DNA Iași a descoperit încă un nume pe tabla de joc: Sorin Saizu,
jurnalist, corespondent Europa FM în județul Vaslui.
În zilele în
care șantajul clerical atingea intensitatea maximă, preotul Damian îi înainta
ziaristului Saizu mesajele-text primite în cadrul corespondenței purtate cu
Episcopia, solicitând sfaturi cu privire la modalitatea primirii sumei de
50.000 de euro solicitate.
În
rechizitoriul întocmit de DNA Iași sunt zece SMS-uri schimbate și două
convorbiri telefonice purtate în cursul zilei de 14 iunie 2017 între preotul
Damian și Sorin Saizu. Într-unul dintre ele, ziaristul le indică șantajiștilor
să nu accepte oferta episcopului de a merge la Huși să ridice personal o parte
din bani.
În cursul
discuțiilor, Damian și Saizu stabilesc mai multe puncte de întâlnire în orașul
Vaslui în ziua de 14 iunie. Ziaristul vasluian susține însă, într-o convorbire
telefonică purtată cu un reporter Să fie lumină, că n-a mai ajuns să se vadă cu
preotul șantajist în ziua respectivă – și că prezența sa în dosar este absolut
accidentală, determinată de o relație jurnalist-sursă care stătea la baza
comunicării cu preotul Damian.
Sorin Saizu
povestește că avea o relație profesională cu părintele Damian din 2015 și că se
dezvoltase o încredere între ei care justifica inclusiv solicitarea unor
sfaturi în chestiuni sensibile. Jurnalistul neagă însă în discuția cu Să fie
lumină că știa motivația reală din spatele sumei solicitate de preoții
șantajiști.
“Eu știam că
era vorba de un ajutor pentru parohia lui Bumbu”, justifică Saizu, susținând că
în nici un moment Damian nu i-a indicat că ar fi vorba de obținerea sau
recuperarea unor bani de la episcop prin șantaj.
În
corespondența Damian-Saizu purtată în ziua de 14 iunie 2017 sunt elemente certe
care să-i fi indicat ziaristului (unul cu state vechi, nicidecum un novice) că
la mijloc era o afacere necurată. În SMS-urile dintre preot și jurnalist, sunt
folosite – cu referire la suma de bani – cuvintele “datorie” și “pachet”. În
nici un moment nu se precizează ceva de un ajutor.
Tot din
SMS-uri transpare clar faptul că banii fuseseră ceruți în regim de urgență, cu
doar o zi înainte – și, în toate discuțiile, se punea problema primirii lor în
numerar.
Sorin Saizu
este însă sigur pe versiunea sa: era solicitat de preot din încredere, într-o
chestiune care viza – după știința ziaristului – un ajutor financiar acordat
parohiei.
După
dealuri
Justiția
română, aplicând legea, i-a făcut dreptate Preasfințitului Corneliu Bârlădeanu –
dar într-un fel nedrept pentru societate, căci filmările compromițătoare,
ilustrându-l în ipostaze intime alături de adolescenți de la seminar, au ajuns
într-un fișet de Procuratură, nefiind vreodată investigate.
Sistemul
judiciar n-a mai găsit resursele de interes și de responsabilitate pentru a le
face dreptate și eventualelor victime.
Ele,
victimele, există – iar în următorul episod le veți asculta istoriile de abuz.
Chiar dacă
nici statul, nici Biserica n-au vrut să-i auziți vreodată.
Cortina cade
peste dealurile cu aluni și mesteceni de la Văratec, județul Neamț, unde
Preasfințitul Corneliu Bârlădeanu își ispășește penitența monahală. Deși oprit
de la slujire, vocea inconfundabilă i s-a mai auzit în boxele care împânzesc
situl mănăstiresc de la Văratec, răspândind cântările și cuvintele slujbelor.
Statul român
îi plătește și în august 2019, din bani publici, un salariu consistent “episcopului
retras” Bârlădeanu (conform unei grile de salarizare bugetară care îi
asimilează funcția cu rangul de demnitar public). Și tot statul acoperă
salariile unui șofer și unui “aghiotant” pe care-i are la dispoziție
Preasfinția sa.
(Au contribuit Diana Oncioiu, Paula Căbescu, Octavian Coman și Andrei Crăciun. Seria jurnalistică despre faptele de abuz sexual petrecute în Episcopia Hușilor în timpul Preasfințitului Corneliu Bârlădeanu reunește, deci, contribuțiile documentare ale tuturor reporterilor implicați în proiectul Să fie lumină.)
Juranistul „Să fie lumină” Vlad Stoicescu, unul dintre semnatarii seriei, a fost invitatul emisiunii Adriana Nedelea LA FIX și a comentat noile dezvăluiri. Urmăriți VIDEO: