Narcis Neaga a fost demis de la conducerea CNAIR în decembrie 2015, ca urmare a unei inspecţii a Corpului de control al Ministerului Transporturilor cu privire la unele nereguli depistate în construcţia autostrăzii Sibiu-Orăştie.
Asociaţia Pro Infrastructură spune că perioada în care Narcis Neaga a condus CNAIR a fost „cea mai nocivă pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere din România din ultimii ani”. Narcis Neaga este cercetat de procurorii DNA pentru abuz în serviciu în legătura cu un contract privind autostrada Sibiu – Orăştie, potrivit Digi 24.
Acuzat de abuz în serviciu
Neaga este acuzat de procurorii DNA că, în 15 mai 2014, când era la conducerea CNADNR, a suspendat abuziv un contract de servicii privind supervizarea lucrărilor de pe Autostrada Orăștie – Sibiu, precum şi plățile aferente acestuia.
Ulterior, Narcis Neaga a desemnat Direcția Regională de Drumuri și Poduri Brașov pentru a superviza lucrările de construcție a autostrăzii și pentru a îndeplini obligațiile contractuale privind proiectarea și execuția lucrărilor pe Autostrada Orăștie – Sibiu, loturile între kilometri 43-65 și 65-82. Apoi, Narcis Neaga a reziliat contractul de supervizare și a refuzat plata facturii emisă de către liderul asocierii care asigurase inițial serviciile de supervizare a lucrărilor și, în mod nefundamentat, a refuzat decontarea facturii din fonduri europene.
Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României a dcmis în parte cererea formulată atunci de liderul asocierii care asigurase inițial serviciile de supervizare a lucrărilor și a obligat CNADNR la plata sumei de 3.139.109,20 lei plus TVA, precum și a penalităților de întârziere, calculate de la data de 15 mai 2014 până la 23 decembrie 2014, data înregistrării cererii arbitrale.
În urma acestor acțiuni, plățile nu au mai putut fi făcute din fonduri europene, lucrările fiind plătite de la bugetul de stat, liderul asocierii căreia i s-a reziliat contractul de supervizare primind atunci 3.159.022,65 lei, pentru servicii de supervizare din perioada octombrie 2013 – decembrie 2013, penalitățile aferente, precum și pentru serviciile de supervizare prestate ulterior suspendării contractului de către Direcția Regională de Drumuri și Poduri Brașov.
“Faptul că după suspendarea contractului de supervizare, într-o perioadă scurtă au fost găsite soluții pentru închiderea neconformităților și aprobarea la plată a lucrărilor denotă că scopul suspendării contractului de supervizare a fost de a asigura antreprenorului posibilitatea decontării unor lucrări neconforme”, potrivit procurorilor.
FOTO: Hepta
VIDEO EXCLUSIV|Medici cu salarii europene, pacienţi cu ”boli” româneşti. Vremurile se schimbă, ”plicul” rezistă
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro