ComenteazăDescoperirile, anunţate joi de cercetătorii americani, reprezintă unele dintre cele mai puternice dovezi aduse vreodată în sprijinul teoriei potrivit căreia planeta Marte a putut în trecutul ei să întreţină viaţa, informează Reuters, potrivit Agerpres.
Specialiştii de la NASA au insistat asupra faptului că ar putea să existe o serie de explicaţii non-biologice pentru ambele descoperiri făcute de roverul Curiosity într-un sit de pe Marte – Craterul Gale – şi, din acest motiv, chestiunea vieţii marţiene rămâne, deocamdată, o întrebare chinuitoare şi fără răspuns.
Trei tipuri diferite de molecule organice au fost descoperite atunci când roverul Curiosity a forat până la adâncimea de 5 centimetri într-un argilit vechi de 3,5 miliarde de ani, o rocă sedimentară cu granulaţie fină, în Craterul Gale, ce pare să fi fost o zonă în care s-a aflat un lac de mari dimensiuni, într-o epocă în care Marte era mai caldă şi mai umedă decât planeta dezolantă din zilele noastre.
Curiosity a măsurat, de asemenea, un ciclu sezonier neaşteptat de mare în ceea ce priveşte nivelurile minime ale metanului atmosferic de pe Marte. Aproximativ 95% din metanul prezent în atmosfera Terrei este produs de activităţi biologice, însă oamenii de ştiinţă americani spun că este prea devreme pentru a şti dacă metanul marţian este la rândul lui asociat cu viaţa.
Moleculele organice reprezintă „cărămizile” de bază ale vieţii, deşi ele pot să fie produse şi în urma unor reacţii chimice necorelate cu formele de viaţă. Cercetătorii spun că este prematur să se pronunţe dacă acei compuşi organici marţieni au rezultat în urma unor procese biologice.
Posibilitatea de a afla dacă alte planete în afară de Terra au găzduit forme de viaţă, poate chiar în formă microbiană, reprezintă una dintre cele mai importante întrebări din ştiinţă.
„Există trei surse posibile pentru materialul organic”, a declarat Jennifer Eigenbrode, astrobiolog la Goddard Space Flight Center, un centru NASA aflat în Maryland. „Prima este viaţa, despre care nu cunoaştem încă nimic pe Marte. A doua ar fi meteoriţii. Iar ultima este reprezentată de procesele geologice, care înseamnă chiar procesele de formare a rocilor”, a adăugat aceeaşi cercetătoare.
Vezi ultimele imagini surprinse pe planeta Marte. Robotul Curiosity al NASA continuă studiul planetei.
De altfel, la începutul acestei luni, NASA promitea că va face un anunţ despre noi descoperiri pe Marte.
Cercetătorii au găsit două molecule complementare: molecule organice prinse în rocă într-un fost lac de acum 3 miliarde de ani şi molecule de metan în atmosferă.
Descoperirile sunt cele mai clare dovezi de până acum că în istoria Planetei Roşii, lacurile erau bogate de compuşi pe bază de carbon esenţiali pentru apariţia vieţii aşa cum o cunoaştem, relatează The Guardian.
Trei tipuri diferite de molecule organice au fost descoperite atunci când roverul Curiosity a forat 5 centimetri în sedimentele planetei vecine, roci de argilă aflate în craterul Gale, scrie descopera.ro
Când mostrele au fost încălzite la 500 – 820 de grade Celsius, instrumentele roverului au detectat vapori aromatici, alifatici (hidrocarburi) şi tiofenici. Ultimii, în afară de carbon şi hidrogen, conţin şi sulf, iar primii compuşi sunt hidrocarburi cu azot.
Cercetătorii nu pot spune cum s-a format materialul organic, astfel că rămâne problema dacă aceşti compuşi sunt vestigiile posibilelor organisme, produsul reacţiilor chimice cu rocile sau au ajuns pe Marte în comete sau în alte roci din spaţiu – până acum, testele nu pot fi concludente.
Oricare ar fi sursa materialului, dacă microorganismele ar fi apărut pe Marte, cu siguranţă nu ar fi fost înfometate datorită prezenţei acestor molecule organice.
Curiosity a descoperit şi un ciclu în nivelul de metan atmosferic. Circa 95% din metanul atmosferei terestre este produs de activitate biologică, dar savanţii susţin că este prea devreme să determine dacă metanul marţian este asociat vieţii.
Cantitatea de metan a atins maximul la sfârşitul verii în emisfera nordică, având un nivel de 2,7 ori mai mare decât minimul.
Mai mulţi experţi participă la conferinţă, printre care Paul Mahaffy, care conduce proiectul de analizare al mostrelor colectate de rover pe Marte, dar şi savanţii Jen Eigenbrode, cercetător la Goddard, Chris Webster, om de ştiinţă la Jet Propulsion Laboratory din Pasadena, California şi Ashwin Vasavada, savant în cadrul proiectului Mars Science Laboratory.
Chris Webster, care se ocupă cu studiile atmosferei planetei Marte, a precizat că este posibil ca microbii să contribuie la metanul atmosferic.
„Cu noile date, nu putem elimina activitatea microbiană ca sursă potenţială”, a precizat acesta.
Foarte interesante sunt şi descoperirile din roci, având în vedere faptul că au rezistat condiţiilor extrem de vitrege, în principal bombardamentul cu radiaţii solare.
Referindu-se la ambele descoperiri, Webster a afirmat că „acestea indică un timp în care pe Marte apa era prezintă şi existenţa formelor primitive de viaţă era posibilă”.
Rezultatele au fost publicate în revista Science.
Roverul Curiosity explorează planeta Marte de la amartizarea din august 2012, parcurgând în total 19,3 kilometri, iar în prezent urcă Muntele Sharp care are o altitudine de aproximativ 5 kilometri din centrul regiunii cunoscute sub numele de Craterul Gale, potrivit Space.
Evenimentul cu noile descoperiri legate de planeta Marte a fost live pe canalul NASA TV, pe Facebook şi pe Youtube la ora 21, ora României.
Citeşte şi: O clinică din Ucraina a creat copii cu ADN de la trei oameni. Ce semnal de alarmă trag specialiştii