Cuprins:
Debutul va fi un zbor fără echipaj, dar misiunile viitoare vor trimite astronauți înapoi pe suprafața Lunii pentru prima oară în ultimii 50 de ani.
SLS are aproape 100 de metri înălțime și a fost transportat cu un vehicul imens către locul de lansare.
Acesta este un moment-cheie pentru NASA, care va celebra în decembrie jumătate de secol de la Apollo 17, ultima misiune care a aterizat vreodată pe Lună.
În Antichitate, la greci, Artemis era zeița Lunii, sora geamănă a lui Apollo, zeul Soarelui.
Agenția și-a propus să se întoarcă pe Lună prin intermediul programului Artemis, folosind tehnologiile erei moderne.
Luna, pas intermediar spre Marte
NASA vede reîntoarcerea pe Lună ca o modalitate de pregătire a astronauților pentru a merge spre Marte, cândva după 2030.
SLS va avea cu 15% mai multă putere decât racheta Saturn V, folosită la misiunile Apollo. Forța adițională va permite vehiculului nu numai să trimită astronauți dincolo de Pământ, dar și echipamente adiționale, astfel încât astronauții să stea cât mai mult timp.
Capsula echipajului este și ea îmbunătățită. Numită Orion, aceasta este mai capabilă și spațioasă: are 5 metri lățime, fiind cu un metru peste modulele din anii 60-‘70.
„Pentru toți dintre noi care ne uităm la Lună, visând ziua în care umanitatea se va întoarce pe suprafața lunară, oameni buni, suntem aici! Ne vom întoarce. Iar acea călătorie, călătoria noastră, începe cu Artemis 1”, a spus Bill Nelson, administratorul NASA.
Aselenizare în 2025
Acesta a spus că prima lansare cu echipaj, Artemis 2, va avea loc în 2024. Iar prima aselenizare, Artemis 3, în 2025.
Dacă misiunea nu va putea decola pe 29 august din cauza vremii, o altă încercare poate fi făcută pe 2 septembrie, iar următoarea, pe 6 septembrie.
Scopul misiunii este să trimită capsula Orion în jurul Lunii și înapoi, cu amerizare în Oceanul Pacific.
Un obiectiv major este testarea noului scut termic al capsulei, astfel încât aceasta să reziste reintrării în atmosfera terestră.
Europa face sistemul de propulsie al capsulei Orion
Europa este un partener-cheie, aceasta furnizând sistemul de propulsie pentru Orion. Siân Cleaver, managerul pentru sistemul de propulsie, care lucrează la Airbus, spune că mai bine de zece țări europene lucrează la sistem împreună cu ESA, echivalentul european al NASA.
Elon Musk are propria rachetă
În timp ce NASA dezvoltă SLS, omul de afaceri Elon Musk pregătește o rachetă și mai mare în Texas.
Compania sa spațială SpaceX pregătește racheta Starship, care ar urma să joace un rol în viitoarele misiuni Artemis prin legarea la Orion astfel încât să ducă astronauți pe suprafața Lunii.
La fel ca SLS, nici Starhip nu și-a făcut zborul de debut. Dar spre deosebire de SLS, Tarship este proiectată să fie reutilizabilă, ceea ce înseamnă că este mult mai ieftin de operat.
O analiză a Oficiului Inspectorului General, echivalentul Curții de Conturi din SUA, a auditat programele NASA și a descoperit că primele patru zboruri ale SLS vor costa fiecare mai bine de 4 miliarde de dolari, sumă descrisă drept „nesustenabilă”.
Agenția a precizat că schimbări în modul în care NASA contractează industria ar putea duce ulterior costurile în jos semnificativ.
China intră în horă
Dar SUA nu sunt singurele care țintesc Luna.
În luna iulie NASA a avertizat că China ar putea pretinde teritoriul Lunii și ar putea cere altor țări să oprească explorarea ei, potrivit The Conversation.
Bill Nelson, administratorul NASA, spunea: „Trebuie să fim foarte îngrijorați că China va ateriza pe Lună și va zice: «Este a noastră de acum și voi trebuie să stați deoparte»”.
China a negat și a denunțat ceea ce spune că este o „minciună”.
Dar scandalul vine într-un moment în care ambele țări pregătesc misiuni lunare, iar China nu este deloc modestă în aspirațiile sale, conform sursei citate.
În 2019, China a devenit prima țară din lume care a aselenizat o sondă spațială pe partea întunecată a Lunii. În același timp, China și Rusia au anunțat planuri pentru a atinge Polul Sud al Lunii până în 2026.
Iar o serie de oficiali chinezi au vorbit despre intenția de a construi o bază permanentă, internațională, pe Lună, până în 2027.
Foto: NASA.gov