NATO are doar 5% din apărarea aeriană necesară pentru a proteja flancul estic în caz de atac

Concret, potrivit unor persoane familiarizate cu planurile confidențiale de apărare întocmite anul trecut, statele NATO sunt capabile să furnizeze mai puțin de 5% din capacitățile de apărare aeriană considerate necesare pentru a-și proteja membrii din Europa Centrală și de Est împotriva unui atac la scară largă, notează publicația citată.

Precizând că abilitatea de a se apăra împotriva rachetelor și atacurilor aeriene a fost „o parte importantă a planului de apărare a Europei de Est împotriva invaziei”, un diplomat de rang înalt din NATO a adăugat că „în momentul de față, nu avem acest lucru”.

„(Apărarea aeriană) este una dintre cele mai mari găuri pe care le avem. Nu putem nega acest lucru”, a spus un alt diplomat NATO.

Unii lideri europeni și oficiali militari estimează că Rusia ar putea avea capacitatea de a ataca un stat membru NATO până la sfârșitul deceniului, iar guvernul britanic a afirmat anul trecut că „provocarea de a ne proteja (…) împotriva atacurilor aeriene” este „cea mai acută din ultimii 30 de ani”.

Recomandări

Fiica lui Adrian Kreiner cere ucigașilor tatălui său daune de 3 milioane de euro. Suspecții, la proces: „Nu recunosc omorul”

După decenii de reducere a bugetelor militare, folosirea intensă de către Rusia în Ucraina a rachetelor, a dronelor și a „bombelor cu planare”, extrem de distructive, a sporit urgența ca membrii alianței să depună eforturi pentru a crește cheltuielile pentru apărare.

Totodată, proliferarea dronelor de atac ieftine, cu rază lungă de acțiune, a sporit îngrijorările, mai notează jurnaliștii britanici.

„Atacurile cu rază lungă de acțiune nu mai sunt o capacitate a unei superputeri”, a declarat un oficial occidental din domeniul apărării.

De asemenea, eșecul aliaților din ultimele luni de a furniza Ucrainei echipamente suplimentare de apărare aeriană a subliniat existența unor stocuri limitate de sisteme costisitoare și care se fabrică lent.

O „vulnerabilitate majoră în securitatea noastră”

Astfel, au început să apară inițiative ale mai multor țări, într-o încercare de a găsi soluții pe termen lung. Polonia și Grecia au solicitat recent Comisiei Europene să contribuie la dezvoltarea și, eventual, la finanțarea unui sistem paneuropean de apărare antiaeriană.

Într-o scrisoare trimisă șefei Executivului comunitar, Ursula von der Leyen, prim-miniștrii grec și polonez, Kyriakos Mitsotakis și Donald Tusk, au descris apărarea aeriană drept o „vulnerabilitate majoră în securitatea noastră”, adăugând că războiul din Ucraina „ne-a învățat lecții pe care nu le mai putem ignora”. Von der Leyen a spus că va susține inițiativa.

Recomandări

Procesul foștilor clerici Cornel Onilă și Sebastian Jitaru a ajuns la Înalta Curte. Detalii din dosarul agresiunilor sexuale împotriva elevilor de la seminar

De asemenea, unele țări membre UE au propus creșterea datoriei comune pentru a finanța proiectele de apărare.

Un oficial din cadrul Alianței Nord-Atlantice a declarat că apărarea antiaeriană și antirachetă „sunt priorități de top” și că „stocurile au fost reduse”.

„Noile planuri de apărare ale NATO cresc (…) în mod semnificativ cerințele de apărare aeriană și antirachetă în ceea ce privește cantitatea și disponibilitatea”, a spus oficialul, adăugând că țările investesc în noi capacități de apărare aeriană, inclusiv avioane de luptă.

După ce Rusia a lansat invazia în Ucraina, în urmă cu peste doi ani, SUA au desfășurat un sistem de apărare aeriană cu baterii Patriot pentru a proteja un aeroport din sudul Poloniei, care a devenit un centru de expediere a armelor occidentale către Kiev. Dar oficialii spun că membrii NATO au atât de puține astfel de sisteme de rezervă încât capacitatea lor de a desfășura altele dincolo de propriile teritorii este foarte limitată.

În acest context, integrarea completă a diverselor sisteme de apărare aeriană din Europa ar putea contribui la compensarea deficitului prin crearea unei rețele dense de senzori și interceptoare pe întregul continent, mai notează Financial Times.

Foto: Hepta

Urmărește-ne pe Google News