NATO își consolidează arsenalul: zeci de miliarde de dolari pentru apărare, drone, rachete și capacități spațiale. Principalele înțelegeri anunțate la Forumul de la Ankara

NATO, ca organizație, nu deține arme proprii, acestea aparținând celor 32 de state membre. Totuși, Alianța operează o flotă de 14 avioane de supraveghere și avertizare timpurie AWACS, vechi de aproximativ 50 de ani, precum și câteva drone de supraveghere mai noi.

Iată care sunt principalele acorduri anunțate și prezentate:

Global Eye va înlocui avioanele AWACS din 2030

A fost anunțat un acord pentru înlocuirea flotei învechite de aviație AWACS (Boeing E-3), prin care producătorul suedez Saab va furniza până la 10 aeronave de supraveghere Global Eye unui consorțiu format din 11 state (Belgia, Canada, Danemarca, Germania, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Norvegia și România).

Premierul suedez Ulf Kristersson a declarat că este „un moment de mare mândrie”, subliniind că aeronavele bimotor „vor fi produse în interiorul alianței, pentru întreaga alianță”.

Primele livrări ar putea avea loc încă din 2030, iar prețul final este estimat la aproximativ 400-450 de milioane de dolari pentru fiecare avion.

Capacități de atac

Au fost anunțate mai multe proiecte și contracte multinaționale noi, inclusiv dezvoltarea unei muniții NATO standard de 155 mm, în cadrul proiectului Generic NATO Indirect Fire Round (GENIFR).

Nouă state aliate (Canada, Cehia, Danemarca, Finlanda, Grecia, Norvegia, Slovacia, Suedia și Turcia) au convenit să dezvolte acest prototip.

De asemenea, șase state (Danemarca, Franța, Italia, Norvegia, Turcia și Regatul Unit) au lansat proiectul multinațional NATO Ground-Based Precision Strike Capabilities High Visibility Project, care urmărește dezvoltarea în comun a unor noi capabilități de lovire de precizie la distanță mare, inclusiv lansatoare și rachete de nouă generație.

Lockheed Martin și Rheinmetall au semnat un acord pentru producerea în comun, în Germania, a rachetelor balistice ATACMS. Este pentru prima dată când aceste rachete vor fi fabricate în afara Statelor Unite.

Turcia s-a angajat, de asemenea, să cumpere un număr semnificativ de rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune ATMACA, dezvoltat pe plan intern și lansat de la sol.

Totodată, s-a convenit creșterea producției de muniție de 155 mm și de muniții de tip loitering (muniții rătăcitoare), prin mai multe contracte-cadru gestionate de Agenția NATO pentru Sprijin și Achiziții (NSPA), fără ca Alianța să publice lista statelor participante la acest contract.

Apărare aeriană și antirachetă integrată

Au fost lansate noi inițiative de cooperare pentru consolidarea capacităților împotriva amenințărilor aeriene mai mici, inclusiv drone și rachete de croazieră, și pentru creșterea supravegherii aeriene pasive. NSPA va cumpăra 700 de rachete PAC-2 și 200 de rachete PAC-3.

Belgia și Țările de Jos au semnat un memorandum de înțelegere privind achizițiile zonei, la nivel guvernamental, de sisteme de apărare antiaeriană, iar Turcia a anunțat investiții majore în producția internă de astfel de sisteme.

Avioane de realimentare și transport

Reprezentanții a 15 state membre au anunțat o inițiativă multinațională pentru cererea de avioane de realimentare în zbor și transport produse de Airbus.

Șapte aliați (Belgia, Croația, Franța, Polonia, Spania, Turcia și Regatul Unit) au lansat un nou proiect multinațional pentru constituirea unei flote de aviație militară Airbus A400M.

Inițiativa va urma primul model de utilizare comună („pooling and sharing”) aplicat flotei multinaționale Airbus A330 MRTT (Multirole Tanker Transport), care a primit primul avion în 2020.

În plus, Finlanda s-a alăturat flotei multinaționale MRTT. Cele nouă state participante (Belgia, Cehia, Danemarca, Finlanda, Germania, Luxemburg, Olanda, Norvegia și Suedia) au anunțat și livrarea iminentă al celui de-al zecelea Airbus A330 MRTT, aducând flota aproape de capacitatea completă de 12 aeronave.

Atât flota A400M, cât și cea A330 MRTT, oferă NATO capacități de realimentare în aer, transport aerian strategic și evacuare medicală, contribuind la postura de descurajare și apărare a Alianței.

Capacități antidronă și instruirea operatorilor, de 40 de miliarde de dolari

NATO a anunțat investiții de peste 40 de miliarde de dolari în capacități antidronă în următorii cinci ani și intenționează să instruiască de cinci ori mai mulți operatori de drone până la sfârșitul anului 2027.

Pentru a accelera facilități, Alianța va crea o platformă dedicată sistemelor antidronă, care va garanta că echipamentele sunt testate de NATO, compatibile cu standardele Alianței și disponibile pentru achiziționare.

În ceea ce privește pregătirea operatorilor, aliații vor utiliza inițiativa multinațională Flight Training Europe (NFTE), care va fi extinsă pentru a include instruirea operatorilor de drone. NFTE operează 16 centre de pregătire în opt țări. Finlanda, Franța și Suedia s-au alăturat celorlalte 17 state participante.

Drone de supraveghere

Un consorțiu format din Danemarca, Finlanda, Germania și Norvegia a anunțat că va cumpăra până la cinci drone de supraveghere Triton, care vor completa mica flotă NATO operată de la baza aeriană Sigonella, din Italia.

Concepute special pentru supraveghere maritimă, aceste aeronave pot face zboruri de 24 de ore la altitudini de peste 15 kilometri.

„Sunt produse cu adevărat în cadrul NATO și creează locuri de muncă pe ambele maluri ale Atlanticului”, a declarat Mark Rutte.

Va fi creat un consorțiu industrial transatlantic pentru implementarea proiectului. Northrop Grumman va construi aeronavele Triton, iar Airbus Defence and Space și alte companii europene vor furniza segmente de teren, servicii de gestionare a datelor, infrastructură, sisteme de comandă și control și sprijin pentru misiuni.

Materii prime, critice

A fost lansat un nou proiect multinațional privind materialele prime critice pentru apărare.

Inițiativa reunește 12 state NATO (Belgia, Canada, Danemarca, Finlanda, Grecia, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Spania, Suedia și Turcia), care vor colabora pentru consolidarea rezilienței lanțurilor de aprovizionare militară.

Proiectul vizează creșterea, stocarea, transportul și gestionarea materialelor prime critice, componentelor și materialelor reciclate esențiale pentru producția militară.

Capabilități spațiale avansate

Statele membre NATO au anunțat noi inițiative și parteneriate pentru dezvoltarea unor noi capacități spațiale.

Opt aliați (Canada, Danemarca, Finlanda, Germania, Țările de Jos, Norvegia, Suedia și Turcia) au lansat inițiativa multinațională HALO (Hybrid Alliance Layered Operations in Space – Operațiuni stratificate hibride ale Alianței în spațiu).

HALO urmărește crearea conectivității și integrarea sateliților militari suverani într-o constelație comună, în rețea.

Scopul este îmbunătățirea rezilienței Alianței și a avantajului militar în spațiu, prin comunicații de mare viteză, colectarea de informații și urmărirea rachetelor.

În cadrul forumului au fost anunțate și contribuții importante la alte programe spațiale NATO.

Canada a devenit al 15-lea membru al inițiativei multinaționale STARLIFT, lansată în 2024, alături de Belgia, Finlanda, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Luxemburg, Țările de Jos, Norvegia, Spania, Suedia, Turcia, Regatul Unit și Statele Unite ale Americii.

Inițiativa STARLIFT a fost lansată oficial de NATO în octombrie 2024. Aceasta reprezintă un program multinațional de cooperare care vizează crearea unei rețele de capabilități de lansare spațială rapidă la nivelul Alianței.

Compania germană Isar Aerospace a semnat un contract cu Maritime Launch Services din Canada pentru acces la infrastructura de lansare a Spaceport Nova Scotia și pentru creșterea capacităților de lansare orbitală.

Spania a devenit al 19-lea stat participant la programul Alliance Persistent Surveillance from Space (APSS), lansat în 2023 și considerat cea mai mare investiție multinațională din istoria NATO în capabilități spațiale.

Contribuția Spaniei va consta în consolidarea supravegherii zonelor de coastă prin imaginile furnizate de sateliții săi din constelația „Atlantic Constellation”.

După succesul satelitului de observare a Pământului IMECE, lansat în aprilie 2023, Turcia a anunțat dezvoltarea a încă doi sateliți de înaltă rezoluție, care vor completa capabilități spațiale din regiune.

Proiectul se adaugă unor investiții în sateliți militari aflați pe orbită joasă pentru comunicații militare și la dezvoltarea unor sisteme radar de avertizare timpurie.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE