Comentează„Am decis astăzi să invităm Finlanda şi Suedia să devină membre ale NATO şi am decis să semnăm protocoalele de aderare”, au transmis liderii Alianţei Nord Atlantice, într-o declaraţie comună.
„Aderarea Finlandei și Suediei le va face mai sigure, NATO va fi mai puternică și zona euro-atlantică, mai sigură. Securitatea Finlandei și a Suediei este de o importanță directă pentru Alianță, inclusiv în timpul procesului de aderare”, mai scrie în declarație.
Șeful NATO, Jens Stoltenberg, a calificat drept „o decizie istorică” invitația oficială a Alianței adresată Suediei și Finlandei de a se alătura blocului militar.
„Astăzi, liderii NATO au luat o decizie istorică de a invita Finlanda și Suedia să devină membre ale NATO. Acordul încheiat aseară de Turcia, Finlanda și Suedia a deschis calea pentru această decizie”, a declarat Stoltenberg în timpul unei conferințe de presă organizate miercuri în cadrul summitului NATO de la Madrid.
El a pus succesul acestui acord pe seama „muncii asidue” desfășurate „la multe niveluri diferite” pe parcursul a „multe săptămâni”.
Stoltenberg a povestit cum au avut loc două runde de discuții între înalți oficiali la Bruxelles sub auspiciile sale, înainte de întâlnirea importantă de luni dintre președintele finlandez Sauli Niinistö, prim-ministrul suedez Magdalena Andersson și președintele turc Recep Tayyip Erdoğan. Marți, Turcia a fost de acord să renunțe la obiecțiile sale față de candidaturile de aderare ale celor două națiuni nordice, eliminând un obstacol major în calea aderării acestora la NATO.
„Acesta este un acord bun pentru Turcia, este un acord bun pentru Finlanda și Suedia și este un acord bun pentru NATO”, a declarat Stoltenberg.
„Aș dori să mulțumesc Turciei, Finlandei și Suediei pentru că au acceptat invitația mea de a se angaja în negocieri pentru a găsi o cale unită de a merge mai departe”, a mai spus el.
Anterior, în cursul zilei de miercuri, secretarul general al NATO a precizat că, în urma invitației care le va fi transmisă celor două state scandinave, „avem nevoie de un proces de ratificare în 30 de parlamente; acest lucru necesită întotdeauna timp, dar mă aștept ca și acest lucru să se desfășoare destul de rapid, aliaţii sunt pregătiţi să încerce să grăbească acest proces de ratificare, astfel încât să aibă loc cât mai repede posibil”.
Suedia și Finlanda au solicitat aderarea la Alianță la mijlocul lunii mai. Turcia a fost cea care s-a opus vehement ca aceste două state să se alăture NATO, pe motiv că ele găzduiesc persoane cu legături cu grupuri pe care le consideră teroriste, inclusiv cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), și pentru că au oprit exporturile de armament către Ankara, în 2019.
În cele din urmă, cele trei state au ajuns la un acord, anunțat de președintele Finlandei, Sauli Niinisto, în prima zi a summitului de la Madrid, și confirmat ulterior de șeful NATO, Jens Stoltenberg.
Tot miercuri, Ankara a anunțat că a cerut extrădarea a 33 de militanți kurzi din Suedia și Finlanda, în cadrul unui memorandum dintre Turcia și cele două țări nordice pentru susținerea candidaturilor acestora pentru aderarea la NATO.
„Le vom cere să îndeplinească solicitările din cererile noastre după acest memorandum de înțelegere. Am depus deja o cerere de extrădare. Dosarele a șase teroriști PKK și șase teroriști FETO în Finlanda și 10 teroriști FETO și 11 teroriști PKK în Suedia”, a declarat ministrul turc al justiției, Bekir Bozdağ, într-o conferință de presă la Ankara. „Ministerul nostru le va trimite o notă despre extrădarea lor și le va reaminti din nou… Încă o dată, le cerem să își îndeplinească promisiunile”, a precizat Bozdağ.
Ministrul a spus că Turcia consideră că este important să se înființeze un consiliu de monitorizare cu unități de securitate, justiție și informații pentru a monitoriza punerea în aplicare a memorandumului.
„Nu considerăm că este suficient să le scriem, ci vom supraveghea, de asemenea, punerea în aplicare a acestuia, punct cu punct”, a spus el.
Miniștrii afacerilor externe ai Turciei, Finlandei și Suediei au semnat marți, la Madrid, un memorandum care a abordat îngrijorările Turciei, inclusiv în ceea ce privește exporturile de arme și lupta împotriva terorismului, pentru ca Turcia să renunțe la obiecțiile sale astfel încât cele două țări nordice, neutre de mult timp, să adere la NATO.
Rusia, definită drept cea mai importantă amenințare la adresa NATO
Tot în declarația liderilor NATO de miercuri, Rusia a fost descrisă drept „cea mai semnificativă şi directă ameninţare pentru aliaţi”, o reacţie la relaţia, deteriorată masiv, a Alianței Nord-Atlantice cu Moscova după invazia din Ucraina, scrie Agerpres, citând Reuters și AFP.
Conform documentului publicat în timpul unei conferințe de presă a lui Jens Stoltenberg, „Federația Rusă reprezintă cea mai semnificativă amenințare directă la adresa tuturor aliaților NATO și la adresa păcii euro-atlantice”.
„Rusia urmărește să stabilească sfere de influență și control direct prin constrângere, agresiune și anexare. Folosește mijloace convenționale, cibernetice și hibride împotriva noastră și a partenerilor noștri. Vedem dorința dovedită de a folosi forța pentru a submina ordinea internațională bazată pe reguli. Federația Rusă își modernizează capacitatea nucleară și are scopul de a destabiliza țările din Flancul Estic și Flancul Sudic”, precizează noul concept strategic al NATO.
„NATO nu urmărește o confruntare și nu reprezintă nicio amenințare pentru Federația Rusă. Vom continua să răspundem amenințărilor și acțiunilor ostile rusești într-un mod unit și responsabil”, menționează documentul.
Alianţa s-a angajat să continue să ajute Kievul şi a fost de acord cu un pachet de sprijin menit să modernizeze sectorul de apărare al ţării.
În acelaşi timp, NATO a decis să consolideze semnificativ propria apărare şi descurajare.
„Aliaţii s-au angajat să desfăşoare forţe suplimentare robuste gata de luptă pe flancul nostru estic, pentru a mări grupurile de luptă existente la nivel de unităţi de mărimea unor brigăzi, unde şi când va fi necesar, susţinute de întăriri credibile la dispoziţie, echipament prepoziţionat şi elemente sporite de comandă şi control”, mai scrie în declaraţia comună.
În aceeaşi declaraţie, Alianţa a descris China drept o provocare la interesele, securitatea şi valorile NATO şi drept o ţară care încearcă să submineze regulile bazate pe ordinea internaţională.
Foto: Profimedia Images
Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina, declanșat de Rusia