Comentează“Scopul acestui exercițiu este să verifice capacitatea țărilor Alianței de apărare a flancului estic”, a declarat ministrul polonez al apărării, Antoni Macierewicz, la ceremonia de lansare exercițiului militar, la Varșovia.
La exercițiul Anaconda 2016, lansat la Varșovia, iau parte aproximativ 31.000 de militari din Polonia, Statele Unite, dar și alte 17 state membre ale Alianței. Totodată, printre participanți se numără și cinci țări partenere NATO prin Parteneriatul pentru Pace, printre care și Ucraina.
Exerciţiul se desfăşoară până la 16 iunie şi are obiectivul să testeze cooperarea între comandamentele şi trupele aliate în reacţia faţă de ameninţări militare, chimice şi cibernetice. Exercițiul Anaconda a fost inițiat de Polonia în 2006, iar treptat a inclus tot mai multe state membre NATO. Anul acesta, în premieră, vor participa unități paramilitare poloneze pe care ministrul apărării din această țară intenționează să le transforme în unități de apărare teritorială. Mai precis, apărarea teritorială, care va avea ca scop să se opună unor eventuale manevre rusești de genul celor din estul Ucrainei, va avea un efectiv de 35.000 de civili cu instruire militară.
Manevrele militare de amploare din Polonia au loc cu doar câteva săptămâni înainte de Summitul NATO de la Varșovia. În cadrul acestei reuniuni cruciale, liderii statelor membre ale alianței urmează să ia o decizie privind trimiterea unui număr de militari și echipamente în Polonia și țările baltice. Aceste state sunt îngrijorate privind agresiunea rusă, în urma conflictului armat din Ucraina, în care Moscova a fost acuzată că-i susține pe separatiștii proruși.
Totodată, Rusia și-a înăsprit retorica față de NATO, după inaugurarea scutului de la Deveselu. Vladimir Putin chiar a amenințat România. „V-aţi putea găsi în raza de acţiune a rachetelor ruseşti pentru că găzduiţi elemente ale scutului american antirachetă. Ieri, în acele zone din România nu se ştia ce înseamnă să fii în vizor. Astăzi suntem nevoiţi să luăm anumite măsuri ca să ne garantăm securitatea. Repet, e vorba de represalii. Nu vom face noi primul pas”, a spus președintele rus. Președintele rus a făcut aceeași amenințare și la adresa Poloniei. „Este aceeaşi situaţie şi cu Polonia. Vom aştepta până când Polonia face anumite lucruri. Nu vom acţiona, nu vom acţiona. Nu vom acţiona până când nu vom vedea rachete în zonele vecine cu noi”, a precizat liderul de la Kremlin.
În replică, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg a declarat, în cadrul unei vizite la Varșovia, că Alianța va trimite „un semnal clar oricărui adversar potențial că un atac asupra Poloniei va fi considerat un atac asupra întregii Alianțe”. Totodată, președintele român, Klaus Iohannis, a declarat într-un interviu acordat publicației franceze Liberation că Rusia a greșit ţinta în privinţa ameninţărilor la adresa Bucureştiului. Liderul de la Cotroceni a punctat că scutul antirachetă de la Deveselu este o dovadă a adaptării NATO “la acest nou mediu strategic, care implică măsuri responsabile şi echilibrate, tocmai pentru a evita o escaladare a tensiunilor”.