ComenteazăCuprins:
La scurtă vreme după ce Rusia a atacat Ucraina, colonelul francez Clement Torrent a primit ordine precise: are la dispoziție șase luni pentru a construi o bază pentru 1.000 de soldați la granița estică a NATO, în România.
El și aproximativ 200 de soldați din Franța, Belgia și Olanda sunt acum ocupați cu nivelarea unui vârf de deal din Transilvania. „Termenul nostru de predare este înainte de primul îngheț”, a declarat Torrent, care conduce forța operativă de geniu, de la baza de lângă Cincu, la aproximativ 260 de kilometri nord de București. „Este un semn de solidaritate. O alianță trebuie să fie tangibilă”.
În timp ce puterile occidentale se grăbesc să se confrunte cu amenințarea reprezentată de Vladimir Putin, războiul Rusiei împotriva vecinului său a răspuns la o întrebare fundamentală, pe care statele din Organizația Tratatului Atlanticului de Nord și-o pun de ani buni: dacă membrii mai vechi, precum SUA, Franța și Germania, vor lupta pentru foștii aliați ex-comuniști mai puțin bogați, în cazul în care aceștia vor fi atacați, notează Bloomberg.
Dar a ridicat și altele, inclusiv dacă alianța face suficient pentru a descuraja expansionismul rusesc, după ani de investiții insuficiente și avertismente ignorate, și dacă efortul de a consolida regiunea Mării Negre, neglijată până acum, ar fi trebuit să aibă loc cu mult timp în urmă.
La șase luni de la invazia lui Putin în Ucraina, NATO se concentrează cu fermitate asupra modului în care să contracareze Rusia în colțul de sud-est al Europei și să împiedice ca una dintre cele mai sărace regiuni ale continentului să devină punctul slab al securității sale.
„Rușii, preocupați de această regiune”
Marea Neagră desparte Europa de Asia și este înconjurată de Rusia, Ucraina, România, Bulgaria, Turcia și Georgia. Este o rută comercială esențială pentru produsele agricole din Ucraina și Rusia și face legătura cu Marea Mediterană prin strâmtoarea Bosfor din Turcia.
Potrivit lui Matthew Orr, analist de securitate la Stratfor, Moscova a acordat prioritate Europei de Sud-Est. Consolidarea sa acolo „arată cât de mult sunt rușii preocupați de această regiune, cât de mult doresc să aibă o amprentă militară puternică acolo – lucru la care NATO trebuie să răspundă”, a spus el.
Ani buni, liderii est-europeni au avertizat că amenințarea din partea Rusiei se intensifică, după ce Moscova a atacat Georgia în 2008. Apoi, în 2014, Putin a generat un război în regiunea Donbas din estul Ucrainei și a confiscat Crimeea.
În acest timp, Kremlinul și-a consolidat capacitățile militare în Marea Neagră, mutând forțele terestre, consolidând apărarea aeriană și modernizându-și flota maritimă, totodată intensificându-și activitatea în zonele de război, inclusiv în Libia și Siria, unde are o bază navală.
„Marea Neagră în sine este poarta Rusiei către apele calde, în special către Marea Mediterană”, a declarat Iulia Joja, director al programului pentru Marea Neagră al think tank-ului Middle East Institute, cu sediul la Washington. „Este poarta de intrare a Rusiei pentru a-și proiecta puterea și forța în Orientul Mijlociu, în Africa și dincolo de ea”.
La doar câteva săptămâni după invazia din 24 februarie, alianța a convenit, în cadrul unui summit la Bruxelles, să creeze patru noi grupuri de luptă pentru România, Bulgaria, Ungaria și Slovacia, care să completeze cele patru grupuri pe care le desfășurase în Polonia și în statele baltice, ca parte a așa-numitei abordări „tripwire”.
Care sunt planurile NATO?
România, o țară care împarte o graniță de aproape 640 de kilometri cu Ucraina, găzduia deja aproximativ 1.000 de soldați NATO, majoritatea americani, înainte de război, baza de la Marea Neagră de la Mihail Kogălniceanu servind drept punct de tranzit pentru zonele de conflict din Orientul Mijlociu.
În urma atacului Rusiei asupra Ucrainei, aliații NATO și-au sporit semnificativ prezența la granițele estice ale alianței, desfășurând mai multe trupe, avioane și nave.
Planul, acum, este de a crea garnizoane în restul statelor NATO aflate la graniță, unde vor fi rotite în mod regulat noi unități de forțe internaționale, cuprinzând aproximativ 1.000 de soldați. În plus, aliații vor identifica unitățile de acasă care se pot alătura rapid trupelor aflate deja pe teren în statele estice, dacă va fi nevoie.
Această prezență suplimentară este un lucru pe care statele baltice și Polonia îl cer de ani buni. Rusia a amenințat că va răspunde, dar nu a întreprins încă nicio acțiune concretă.
„Ne pregătim să luptăm cot la cot cu românii”
Prin crearea de legături cu armatele țărilor gazdă și prin prepoziționarea de arme, muniții și echipamente grele, aceste forțe pot fi multiplicate până la dimensiunea unei brigăzi de 5.000 de oameni în câteva zile, a declarat colonelul Flavien Garrigou Grandchamp, reprezentantul național superior al Franței în România.
„Ne pregătim pentru a fi capabili să luptăm cot la cot cu românii, cu SUA și cu alte contingente”, a spus el. „În cel mai rău caz, dacă se va întâmpla, vom lupta”.
Sute de mii de soldați aliați se află în prezent în stare de pregătire sporită, aceasta urmând să devină mai formală sub comanda NATO, ca parte a unei revizuiri majore a apărării alianței, convenită de lideri alianței, la Madrid, în iulie.
În timp ce majoritatea oficialilor se îndoiesc că Rusia ar ataca direct un membru NATO, alianța intenționează acum să mențină trupele internaționale dispuse de-a lungul granițelor sale timp de „mulți ani pentru a se asigura că situația s-a stabilizat”, a declarat Garrigou Grandchamp.
Acest lucru va necesita investiții, care au lipsit cu desăvârșire în România și Bulgaria.
Ciucă: „E vorba și de securitatea alimentară”
Fostele țări ex-comuniste au aderat la NATO în 2004, cu trei ani înainte de a deveni membre ale Uniunii Europene. Ele încă încearcă să reducă decalajul față de partenerii lor mai bogați, subliniază publicația americană.
„Nu este vorba doar de apărare, ci și de securitatea alimentară”, a declarat premierul român Nicolae Ciucă într-un interviu din 2 august. „Așa că toate aceste decizii luate pentru a crește descurajarea și apărarea de-a lungul întregului flanc estic sunt binevenite”.
Cu toate acestea, punerea în practică a acestor decizii a reprezentat o provocare imediată pentru Torrent și echipa sa de ingineri ai armatei.
Ce provocări au întâmpinat francezii sosiți în România
Podul principal spre orașul Cincu, care se află fix în mijlocul României, este într-o stare atât de proastă, încât găurile trec direct prin asfalt pentru a dezvălui râul care curge dedesubt. Camioanele trebuie să ocolească prin câmpuri de floarea-soarelui pentru a muta zeci de mii de tone de materiale spre și dinspre șantierul de pe deal.
România are puțin peste 950 de kilometri de autostrăzi, situându-se pe ultimul loc în UE ca pondere pe cap de locuitor. În județul în care se află Cincu, salariile medii lunare ale angajaților sunt de aproximativ 3.500 de lei (730 de dolari), dar în cazul multor orașe și sate mici, majoritatea populației trăiește din agricultura de subzistență și din ajutoarele de stat.
Primarul din Cincu, Aurel Sorin Suciu, se bazează pe guvernul de la București pentru asfaltarea drumurilor din oraș și pe un proiect de educație pentru localnici finanțat de UE pentru a sprijini baza militară, inclusiv prin acordarea de subvenții pentru înființarea de restaurante și spații de cazare.
„Este foarte greu să schimbi mentalitatea oamenilor și să îi convingi să vândă două vaci și să renoveze două camere pentru a câștiga mai mulți bani”, a declarat Suciu în biroul său din piața principală din Cincu.
Bucureștiul se pregătește să cumpere arme de 12 miliarde de euro
Celălalt domeniu de investiții, mai semnificativ, este cel al consolidării Armatei României. Majoritatea membrilor NATO nu reușesc de mult timp să îndeplinească obiectivul alianței de a cheltui cel puțin 2% din produsul intern brut pentru apărare. Dar România a respectat acest obiectiv din 2015 și îl va majora la 2,5% anul viitor, în timp ce se pregătește să cheltuiască bani pe orice, de la transportoare blindate de personal și avioane de luptă la tancuri și submarine.
În total, factura pentru achizițiile militare se va ridica la cel puțin 12 miliarde de euro (12,2 miliarde de dolari). Cel mai mare articol de până acum a fost o baterie de rachete antiaeriene Patriot, în valoare de 4 miliarde de euro, care va deveni operațională în acest an.
Baza de la Cincu, condusă de francezi, ar trebui, de asemenea, să funcționeze la capacitate maximă până la sfârșitul anului, așa cum era planificat. Acest lucru subliniază nu doar schimbarea de orientare a membrilor estici ai NATO, ci și o schimbare generală de perspectivă, pe măsură ce întreaga alianță se orientează pentru a se confrunta cu Rusia.
„Suntem cei mai apropiați soldați francezi desfășurați în zona de conflict”, a declarat colonelul Christophe Degand, comandantul Grupului de luptă Forward Presence și al Regimentului Parașutiști de Infanterie din cadrul marinei franceze. „Dacă există o scânteie și unii oameni sunt desfășurați, vreți să fiți acolo”, conchide el.