ComenteazăDe cateva saptamani, populatia e bombardata de autoritati si organizatori cu informatii privind summitul NATO. Cati sefi de stat si de guvern or sa vina. Cat insumeaza delegatiile. Pe unde, cum si cu cate sute sau mii de limuzine vor circula. Cum se schimba mochetele rosii cu cele albastre. Calculul complicat prin care secretarul general al Camerei Deputatilor a ajuns ridicol la concluzia ca, la 2 minute/persoana, sunt suficiente pisoare. Cum sunt adunati maidanezii si varuiti pomii. Cati politisti, lunetisti si medici sunt mobilizati ca-n razboi. Intr-o exuberanta de sefi de complex turistic, oficialii romani ne-au impuiat capul cu asemenea preocupari majore, care au dat peste cap Capitala, ba si o parte din tara, costand enorm.
Ce nu am aflat? Prea putin despre summitul in sine. Care, fara indoiala, va avea o agenda ce nu poate fi indiferenta Romaniei. Dar mai ales mai nimic despre mandatul delegatiei romane. Care sunt perspectivele strategice ce vor fi sustinute de Basescu, Tariceanu, Melescanu si Cioroianu? Care sunt optiunile romanesti privind implicarea in teatre de operatiuni, de razboi sau, dimpotriva, dezangajarea, dupa ani de cheltuieli si chiar jertfe omenesti? Cat de ferma va fi pozitia privind limitarea sumelor de inarmare, intr-o lume in care razboaiele se duc cu robinete de gaze si petrol si mai putin cu senile, avioane si rachete? Si multe asemenea chestiuni ce angajeaza viitorul intregii natiuni, iar nu pe cel al domnilor mai sus amintiti, vremelnici demnitari de la care populatia asteapta ca la summit nu doar sa dea supusi din cap, ci sa aiba un rol activ, de folos national. Prea des, la importante reuniuni NATO sau UE, conducatorii Romaniei isi asuma decizii majore, fara consultarea si informarea natiunii. Inadmisibil intr-un stat democratic.
La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!