De unde ar putea cumpăra România nava de război de 150 de milioane de dolari și despre ce model ar fi vorba

După eșecul contractului pentru corvete, MApN intenționează să achiziționeze două nave de patrulare maritimă pentru 300 de milioane de euro și să modernizeze navele rapide purtătoare de rachete, scrie sursa citată.

Pentru achiziția navelor de patrulare maritimă, în pole position sunt navele americane LCS, din clasele Independence și Freedom. Acestea au dotări moderne, sunt relativ noi și corespund cerințelor Forțelor Navale Române.

Navele de luptă LCS sunt asemănătoare corvetelor din alte forțe navale și au o viteză maximă de 81 de kilometri pe oră. Sunt operate de un echipaj format din peste 50 de ofițeri și marinari și sunt dotate cu sezori și sisteme de război electronic, dar și cu tunuri de 57 milimetri și 30 milimetri sau rachete antiaeriene RIM-116 Rolling Airframe Missile (RAM) și antinavă RGM-184A Naval Strike Missiles. În plus, LCS au vectori de mare precizie AGM-114L Hellfire care sunt lansați din sisteme verticale, dar și câte un elicopter MH-60R/S Seahawk, varianta navalizată a lui Black Hawk.

Acum patru ani, a fost un scandal al navelor cumpărate la suprapreț. Petre Neacșa, fost director în Ministerul Transporturilor, a fost vizat de DNA și reținut, fiind acuzat de luare de mită în dosarul navelor supraevaluate de la Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Mare.

Recomandări

Sondaj Verifield la comanda lui Nicușor Dan. George Simion rămâne favorit, surpriză uriașă pe locul 2

Concret, procurorii DNA au transmis că ARSVOM a cumpărat patru nave supraevaluate cu circa 85.000.000 lei, iar Petre Neacșa ar fi primit de la unul dintre oamenii de afaceri, beneficiari ai contractelor de achiziție publică, 460.000 lei. Achizițiile au avut loc în 2020, în plină pandemie de COVID-19.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a analizat vineri, 28 martie, evoluțiile războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei acum trei ani. Discuțiile s-au concentrat pe stadiul negocierilor pentru soluționarea războiului, s-a decis că sprijinul militar și financiar pentru Ucraina va continua, iar România va crește etapizat procentul din PIB alocat apărării, a transmis Administrația Prezidențială.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro