‘Ne faceam nevoile si mancam din aceeasi oala’

In timpul celui de-al doilea razboi mondial sute de mii de rromi au fost luati din case, deportati, batuti si omorati la ordinul lui Adolf Hitler. Supravietuitorii Holocaustului povestesc cu  privire de gheata intamplari terifiante, orori facute de animale cu chip de om. Decorat de curand de Traian Basescu cu Ordinul National ‘Serviciul Credincios’ in grad de Cavaler, Dumitru Tranca este unul dintre acesti supravietuitori si relateaza pentru Libertatea cum i-a pie-rit familia trimisa fortat in Transnistria.

Dumitru Tranca s-a nascut in comuna Galateni, judetul Teleorman, acum 73 de ani. Se trage dintr-o familie de rromi caldarari.

‘Familia mea era seminomada, adica aveam case, dar plecam primavara sa vindem cazane prin tara si ne intorceam acasa toamna tarziu’, povesteste Dumitru.

Calvarul sau a inceput in anul 1942, cand toti rromii din sat au fost deportati in Transnistria.

‘Pe vremea aia romanii erau aliati cu nemtii si pentru ca Hitler a dat ordin ca toti evreii si tiganii sa fie deportati si chiar exterminati, prim-ministrul Romaniei, maresalul Ion Antonescu, a hotarat sa fim mutati silit in actuala Republica Moldova. Jandarmii au venit in satul nostru si ne-au pus sa strangem in carute tot ce avem ca ne duc intr-un loc mai bun, unde o sa ne dea pamant si case. Eram in jur de 120 de familii de tigani si cine indraznea sa se impotriveasca era impuscat pe loc. Pe vremea aia aveam cam noua ani si am parasit satul natal impreuna cu bunicii, parintii mei si trei surori’.

Au mers pe jos doua luni si jumatate, iar femeile si copiii care se imbolnaveau erau lasati sa moara in chinuri groaznice si ingropati pe unde se putea.

‘Intr-un final am trecut Prutul si Nistrul si ne-am oprit in localitatea Bug. Jandarmii au luat caii, carutele, aurul si ne-au lasat doar cu ce aveam pe noi. Ne-au cazat intr-un grajd mare de colectiv fara usi si ferestre, fiecare familie avand un colt si o mana de paie sa-si faca un culcus. Eram infometati si abia ne tineam pe picioare. Eram tratati ca niste animale, iar mancare nu vedeam cu saptamanile. Daca gaseam cai sau vite moarte pe camp, chiar si in putrefactie, era sarbatoare. Nimeni nu se uita la viermii din carne, tot ce conta era sa ne umplem stomacul si sa mai supravietuim o zi. Pentru ca nu aveam geamuri si usi, iarna ne puneam claie peste gramada si ne  incalzeam cu corpul celuilalt’, mai spune batranul.

Hrana familiei Tranca era formata dintr-un terci. ‘Ne faceam nevoile si mancam din aceeasi oala, pentru ca nu aveam vase’, isi aminteste el. Dupa ce parintii si doua surori ale lui s-au stins, Dumitru a ramas doar cu o sora. ‘In 1944, Romania s-a aliat cu americanii si cu rusii si atunci am fost eliberati. Am plecat spre casa tot pe jos.

Am fost ajutati mult de taranii romani, care ne-au dat cai, carute, haine si mancare’.

Familia lui Dumitru a pierit de tifos

Din cauza mizeriei si lipsei apei, paduchii colcaiau pe ei si la scurt timp tifosul a inceput sa faca primele victime.’Ne sculam dimineata si calcam pe morti. In  grajd era un miros insuportabil de hoit si de fecale. Nu existau morminte, ii infasuram in celofan si ii duceam in gropi comune unde puneam putin pamant pe ei si niste frunze. Primul a murit bunicul de tifos. Mama a pierit ultima. Nici macar cruce nu am putut sa le punem. Tifosul provoaca varsaturi si diaree. Familia mea a murit in chinuri si intr-un mod cat se poate de umilitor, iar aceste amintiri mi-au ramas adanc intiparite in minte si nu exista zi sa nu ma reintorc in trecut’, spune Dumitru Tranca.

Peste 500.000 de rromi au murit la Holocaust

Adolf Hitler a ordonat ca toti rromii sa fie luati din caminele lor si deportati in lagare. Acesta a fost doar primul pas. Se cauta o solutie pentru a extermina rasa tiganeasca de pe fata pamantului. Sute de mii de rromi din toata Europa au sfarsit in crematorii, impuscati, infometati sau munciti pana la epuizare. Statele aliate cu Germania s-au conformat ordinului dictatorului.

Prim-ministrul Ion Antonescu a ordonat ca rromii sa fie deportati in Transnistria, in lagare improvizate. Numarul rromilor morti in aceasta zona nu este cunoscut cu exactitate. Datele oficiale arata ca au fost deportati aproximativ 25.000 si au supravietuit in jur de 14.000. Asta inseamna ca 11.000 de tigani au murit pe drum, impuscati sau infestati cu tifos in localitatea Bug. Nici la nivel european nu exista cifre exacte asupra rromilor victime ale Holocaustului. Din 1939 si pana in 1945, ‘solutia finala a problemei tiganesti’ a facut in Belarus, Ucraina si Crimeea in jur de 300.000 de morti. In Polonia se estimeaza ca cel putin 200.000 au cazut victime genocidului. Reprezentantii rromilor sustin insa ca cifrele sunt mult mai mari.

A fost facut Cavaler de Basescu

Dumitru Tranca a fost decorat in aceasta saptamana de presedintele Romaniei, Traian Basescu, cu Ordinul National ‘Serviciul Credincios’ in grad de Cavaler pentru ca a supravietuit Holocaustului. Basescu este primul presedinte roman care recunoaste existenta victimelor Holocaustului in tara noastra. ‘Am fost foarte emotionat si fericit ca am dat mana cu seful statului. Nu credeam ca am sa ajung pana aici. Dar pe langa faptul ca am stat langa Basescu si ca a avut bunavointa sa ne vorbeasca in limba romanes, sunt multumit ca a fost recunoscut in mod oficial ca si tiganii au fost persecutati de Hitler, nu numai evreii. A venit vremea sa ni se recunoasca si noua ororile prin care am trecut. Eu am avut noroc ca am supravietuit. Am facut armata, m-am insurat, am facut 6 copii, iar in prezent am o multime de nepoti. Suferinta mea s-a mai diminuat, dar nu voi uita niciodata prin ce-au trecut tiganii si am sa povestesc tuturor celor care vor sa ma asculte, pentru ca trecutul negru al rromilor deportati in Transnistria sa nu fie dat uitarii’.

Urmărește-ne pe Google News