Ministerul turismului a anunțat deja o serie de măsuri care vor stimula turismul balnear din România. Astfel, vor fi redevențe ZERO pentru apa geotermală și apa minerală naturală utilizată pentru consumul populației la cișmele.

În plus, autoritățile locale și societățile comerciale vor putea accesa bani din fondul de investiții, banii destinați special dezvoltării și modernizării stațiunilor balneare.

Estimarea guvernului pentru dezvoltarea turismului balnear prevede investiții de minim un miliard de euro prin proiecte în următorii 10 ani. Sectorul turistic balnear avea nevoie urgent de aceste măsuri în contextul în care o treime dintre izvoarele termale şi minerale ale Europei sunt în ţara noastră.

Planuri pe hârtie, cu promisiuni și speranțe

Problema cu miliardul de euro este că nimeni nu știe cum va fi dat acesta. Potrivit fostului ministru al turismului Mircea Dobre la nivel declarativ totul sună foarte bine, dar guvernul nu  propune nici o măsură concretă prin care se va ajuta turismul balnear. „Singurele active pe care le mai are statul pe turism sunt la Geoagiu Băi, în rest toate sunt la privați, fie date prin diferite tertipuri, fie concesionate”, a declarat pentru Libertatea Mircea Dobre.

Un alt semn de întrebare se ridică și asupra faptului că nimeni nu știe cum se va implica statul în acest proiect. „Nu au spus ce va face concret statul, pentru că nu știm dacă vine cu bani de acasă sau nu. După cum știm, statul nu mai are bani, deci clar nu are cum să dea 100 de milioane de euro pe an pentru astfel de investiții. Și dacă investește în ce îi bagă, pentru că 99% dintre afaceri sunt private?”, mai spune fostul ministru al turismului.

Acesta crede că soluția cea mai  bună este să lase privații să vină să-i atragă cu facilități fiscale și să le creeze condițiile economice pentru ca aceștia să se poată dezvolta, dar sunt slabe șanse să se întâmple asta. „Dacă statul vine doar cu resursa naturală, măcar să-i lase pe privați să se dezvolte, dacă le oferă facilități fiscale, atunci să o facă pe termen mediu și lung, sau, mai bine zis, lung, pentru că oamenii ăia vin cu sume serioase pentru investiții”, a mai spus Dobre.

Toate aceste tipuri de parteneriate publice private nu sunt bine văzute de fostul ministru, care crede că miliardul de euro nu va ajunge niciodată să fie investit în turism, sub nici o formă propusă de guvern.

Băile Herculane, stațiunea una cu pământul

Băile Herculane, care era perla stațiunilor românești, acum a ajuns piatră de moară pentru economie. Aceasta este lăsată în paragină, iar președintele Organizației Patronale a Turismului Balnear din România (OPTBR), Nicu Rădulescu, este de părere că aceasta ar trebui să fie o prioritate pentru miliardul de euro promis la investiții de către stat.

„Pe lângă această stațiune, care este cea mai importantă pentru turismul balnear pentru că are cele mai importante opțiuni balneoclimaterice din regiune, ar trebui să se investească și în stațiunile mici, de interes local, stațiuni precum Balvanyos sau Șugaș Băi, care s-au dezvoltat pe lângă stațiuni mai mari”, a mai spus Nicu Rădulescu.

România balneară cu iz interbelic

„Ar trebui să readucem stațiunile balneare la frumusețea și utilitatea pe care le aveau în urmă cu aproape un secol, în anii 1930, când acestea erau cele mai apreciate din Europa. Numai în felul acesta putem atrage foarte mulți turiști”, a mai spus președintele OPTBR.

Pe de altă parte, acesta spune că un miliard de euro este prea puțin pentru investițiile de care are nevoie acest sector din România, în condițiile în care în ultimii 30 de ani a fost lăsat în paragină.

Ca măsuri care ar putea ajuta turismul balnear, Nicu Rădulescu vede alinierea unei Taxe pe Valoare Adăugată uniformă, de 5% pentru toate serviciile din turism, nu așa cum este acum. „În momentul de față, avem 19% pentru unele servicii, 9% pentru altele și 5% pentru unele. Trebuie o uniformizare a acestora. De asemenea, turismul social are nevoie de un TVA minim cu drept de deducere, dar și de scutirea impozitului pe profit pentru cei care dezvoltă o afacere în aceste zone”, a mai apreciat specialistul.

Potrivit lui Rădulescu, România are nevoie de un impuls puternic pentru a porni un astfel de program de susținere a turismul balneoclimateric, în condițiile în care în zona din centrul țării s-a arătat că se poate. „Avem în Covasna mofetele care ar putea fi dezvoltate, acolo au și Drumul apei minerale care prinde la turiști, pe Valea Oltului avem stațiunile Căciulata și Călimănești care au dat semne de revigorare”, a mai spus Rădulescu.

Harta stațiunilor balenoclimaterice din România

 
 

Urmărește-ne pe Google News