În anii de creştere economică, atunci când locul de muncă era stabil şi nu aveau griji, românii făceau copii. În 2007 s-au născut peste 214.000 de bebeluşi. Numărul lor a crescut în 2008 şi în 2009. Însă din 2010 încoace, ai noştri au bătut în retragere şi tot amână întemeierea unei familii. O confirmă inclusiv cele mai recente date făcute publice de Institutul Naţional de Statistică: în septembrie au venit pe lume cu vreo 1.300 de copii mai puţini decât în luna anterioară. Nici nu-i de mirare, dacă ne gândim că în ultimii ani, circa trei milioane de români au emigrat, mulţi dintre ei cu vârste între 25 şi 45 de ani, adică exact vârstele la care apar, de regulă, copiii într-un cuplu.
Un copil de familie
În generaţiile trecute, familiile aveau, în medie, cel puţin doi copii. În generaţia de acum media e de doar un copil. În plus, vârsta la care tinerii se căsătoresc este în continuă creştere. În 1990, bărbaţii se căsătoreau la 25 de ani, iar femeile, la 22. Acum, vârsta medie a urcat la 30 de ani pentru bărbaţi şi 27 pentru femei. În 90, mamele făceau primul copil la 22 de ani, acum îl fac la 26 de ani. Sunt însă şi veşti bune, în sensul că în septembrie s-au născut peste 19.600 de bebeluşi, iar numărul românilor care şi-au pierdut viaţa este sub 18.800. Vorbim aşadar de un spor natural pozitiv, care a determinat creşterea populaţiei cu 907 persoane.
Căsătorii în scădere, divorţuri în creştere
Dacă sezonul de vară este al nunţilor, sezonul divorţurilor este… tot anul! Datele INS arată că numărul divorţurilor pronunţate prin hotărâri judecătoreşti definitive este constant pe toată durata anului. La oficiile de stare civilă s-au înregistrat, în luna septembrie, 16.867 de căsătorii, cu 5.834 mai puţine decât în august 2015. În schimb, 2.501 cupluri au ales să-şi despartă destinele, cu 128 mai multe decât luna anterioară. Vârsta medie la căsătorie în oraşe a fost cuprinsă între 28 şi 33 de ani, pe când la ţară oamenii s-au căsătorit puţin mai tineri: 25-30 de ani.