ComenteazăMircea Platon a fost, nu de puține ori, la bătaia dintre deleni și văleni și s-a întors acasă cu vânătăi care i s-au vindecat și după două luni. Acum, a rămas singurul care știe să facă măștile „căldărarilor”.
E o muncă de cinci săptămâni, iar costumația finală e alcătuită dintr-un comanac care se pune pe cap, un stan – un fel de bluză verde purtată de mascați, mâneci și craci: niște fuste colorate prinse de bluză și de pantaloni, și „șuhoaiele” – o legătură mare de clopote din bronz care se prind la brâu, ca o centură.
Cel mai greu element de făcut din costumație este însă masca propriu-zisă. Realizarea ei este extrem de migăloasă întrucât toată partea superioară a acesteia reprezintă Palatul din Ruginoasa și este alcătuită din sute de mărgele, mici cât un bob de orez, cusute manual pe un carton gros.
Masca propriu-zisă se face din piele întoarsă de oaie și doar după măsurarea feței tânărului care o comandă.
„Am învățat să fac măștile singur, prima dată l-am văzut pe tata cum face, Dumnezeu să-l ierte, cu ce avea atunci – piele de iepure de câmp și flori de nuntă, cum le spunea atunci”, povestește Mircea.
„Barba” măștii este făcută din trei rânduri de lână de oaie șuvițată, spălată, uscată și cusută pe un șablon, iar legăturile sunt strânse cu păr de cal.
Nea Mircea spune că prețul unei astfel de măști pornește de la 1.000 de lei și că a vândut chiar și în America și Grecia unor băieți plecați din țară, care au dorit să ducă tradiția mai departe. Are comenzi și în alte comune din Iași, dar și în ale zone din țară, cum ar fi la Brașov.
„Te doare când vezi că nu mai ai un copil să vină să-l îmbraci”
Pentru fiul și pentru nepotul său a făcut pentru prima dată măști când aveau 12 ani. Spune că astăzi simte că tradiția se pierde încet și că le este greu celor care o au în sânge să vadă asta.
„Te doare când vezi că nu mai ai un copil să vină să-l îmbraci, n-am cum să explic, trebuie să trăiești asta, îți intră în sânge”, spune Mircea Platon, care mai are patru fete și șapte nepoate.
Nu știe de unde a pornit tradiția îmbrăcatului „de dimineață”, cum i se spunea bătăii, și nici a mălăncilor de după-amiază, ci doar că asta făcea și bunicul lui care îi povestea că e o tradiție mai veche decât satul.
„Bunicul, când mă duceam la el, îmi povestea cum își făcea «de dimineața», cu prăștina la doi-trei metri, cu briciul făcut din struna de la vioară, din care când dădea un șfîc îți tăia haina de pe tine”, îți amintește nea Mircea.
În ultimii ani, bătaia de dimineață de la Ruginoasa a fost întreruptă de jandarmi pe fondul violențelor în creștere.
„Băieții aveau în cap cușme întărite cu căști de metal, bureți, piele de oaie, nu simțeai ciomagul în cap decât dacă te prindeau cu capul gol. Dar erau mulțimile de pe margine care aruncau cu pietre, trăgeau măștile de pe cap, ei au stricat mai mult bătaia”, își amintește Ion, un bărbat la aproape 60 de ani care s-a mascat și el de mai multe ori, prima dată la 15 ani.
Anul acesta, se pregătesc în Ruginoasa patru mălănci care să meargă prin sat cu fanfarele să danseze cu fetele și să strângă sute de curioși care să se uite la ei. Cel mai probabil, spun sătenii, tinerii se vor costuma și anul acesta pentru bătaia de dimineață, dar nimeni din sat nu mai crede că vor reuși delenii și vălenii să se-ntreacă în bice și ciomege.
Citește și: