ComenteazăEuroparlamentarul Siegfried Mureșan a anunțat amânarea negocierilor spunând că ”Parlamentul European are o poziție extrem de clară, stabilită ca urmare a unei audieri publice și ca urmare a două rânduri de voturi în două comisii de specialitate”.
Mureșan a reiterat faptul că Laura Codruța Kovesi, candidatul susținut de Parlamentul Europan, are toate șansele să obțină postul de procuror-șef european.
”Nu are sens să purtăm negocieri atât timp cât Consiliul UE nu este flexibil. Candidatul susținut de Parlamentul European are toate argumentele în favoarea sa: a fost situată pe primul loc în urma evaluării făcute de comitetul european de experți independenți, a devenit candidatul oficial al Parlamentului European ca urmare a unei audieri publice și a două rânduri de voturi transparente în cele două comisii de specialitate, are sprijinul transpartinic venit din mai multe instituții europene și are opoziția oamenilor certați cu legea. Cu cât oamenii certați cu legea se opun mai mult, cu atât lumea democrată e mai puternic convinsă că este candidatul potrivit”, a scris Mureșan pe pagina sa de Facebook.
Eurdeputatul susține că negocierile se vor relua doar dacă echipa de negociatori a Consiliului va arăta ”flexibilitate”. În caz contrar, discuțiile privind desemnarea viitorului procuror-șef european se vor fi reluate de noul legislativ european, desemnat prin alegerile din 26 mai.
”Negocierile se vor relua când Consiliul va arăta flexibilitate. Menționez că joi, 18 aprilie, Parlamentul European își sistează activitatea, urmând perioada de campanie electorală. Dacă Consiliul nu vine la masa negocierilor până pe 18 aprilie atunci negocierile se vor relua după alegerile europarlamentare. Estimez că, după alegerile europarlamentare, prioritatea politică a Guvernului Franței va fi alta, nu cea de a obține funcția de procuror-șef european. Ca atare, candidatul român va fi într-o poziție mai bună după alegeri”, a explicat Siegfried Mureșan.
Negociatorii Parlamentului European și cei ai Consiliului Uniunii Europene s-au întâlnit până acum de trei ori încercând să ajungă la un acord privind numele celui care va fi propus pentru postul de procuror-șef european.
Primele trei runde de negocieri s-au încheiat fără niciun rezultat. Parlamentul o susţine pe Laura Codruţa Kovesi, Consiliul, pe francezul Jean-Francois Bohnert.
Găsirea unui procuror-șef european se dovedeşte a fi o sarcină foarte dificilă. Este o procedură testată în premieră de Uniunea Europeană, astfel încât nu există precedent pentru acest subiect de negociere.
Trei negocieri, trei eşecuri
Procesul de selecţie a procurorului-șef european presupune ca alegerea să fie legitimă și transparentă. De aceea, şi Parlamentul European, dar şi Consiliul UE urmau să dea un vot. De preferat, asupra aceluiaşi candidat. Doar că, în acest caz, Parlamentul a susţinut-o pe Laura Codruţa Kovesi, iar Consiliul, care reprezintă statele membre, la nivelul ambasadorilor la UE, l-a votat pe Jean-Francois Bohnert.
Efectul a fost că o delegaţie a PE s-a întâlnit cu reprezentanţi desemnaţi de Consiliu pentru a ajunge la un compromis. Asta s-a întâmplat de trei ori, fără niciun rezultat. Ambele instituţii au considerat că ele au întâietate în acest caz. Parlamentul a plusat cu argumentul că Laura Codruța Kovesi a ieşit pe primul loc în raportul întocmit de experţii independenţi.
Potrivit informaţiilor Libertatea, delegaţia Consiliului UE nu s-a referit până acum direct la problemele pe care le are în justiţie fosta şefă DNA, dar a intuit cu privire la ele.
Ce şanse mai are Laura Codruța Kovesi
Parlamentul European nu vrea să dea înapoi, iar preşedintele forului, Antonio Tajani, a trimis României o scrisoare în care denunța măsurile judiciare luate împotriva Laurei Codruţa Kovesi.
Și prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, o susține pe Laura Codruța Kovesi, el spunând că fosta șefă a DNA trebuie să aibă libertatea de a candida pentru funcția de procuror-șef european.
Pe hârtie, şansele par a fi de 50/50%, în condiţiile în care nicio instituţie nu este dispusă în acest moment să renunţe la candidatul pe care îl susţine.
Diferenţa o va face lobby-ul care are loc acum în spate uşilor închise.