Cancelarul Nehammer insistă la Bruxelles că „20.000 dintre migranții sosiți în Austria au trecut prin România”: „De unde știm asta? Din anchetele poliției austriece”

Cancelarul Karl Nehammer a reluat la Bruxelles afirmațiile sale potrivit cărora o parte dintre migranții care au ajuns în Austria au trecut prin România, o acuzație respinsă de la București. El a subliniat în același timp, înaintea Consiliului European de la Bruxelles, că Austria nu are nimic cu România în mod special, dorind doar să rezolve problema migrației.

„Austria crede că trebuie să sprijinim Bulgaria și România. Nu este vorba despre o țară împotriva celeilalte, ci despre o problemă de securitate”, a spus Nehammer, care a subliniat că în Austria există în acest moment mai mult de 75.000 de persoane neînregistrate.

El a insistat că 20.000 dintre acești migranți au traversat România pentru a ajunge în Austria. „De unde știm asta? Din anchetele poliției austriace”, a spus Nehammer, care a adăugat că UE trebuie să găsească o soluție la această problemă.

Atenționat de jurnaliști că aceste cifre sunt respinse de oficialii de la București, cancelarul austriac a răspuns: „Știți că Poliția Română îi cunoaște pe cei înregistrati în România. În Austria am înregistrat un număr uriaș”.

„Nu vorbim despre o poziție împotriva Bulgariei, României. Trebuie să rezolvăm o problemă de securitate a întregii Uniuni Europene. Și cred că o vom face”, a mai spus Nehammer.

Recomandări

Rezultate prezidenţiale Republica Moldova – Turul doi. Câte voturi au obținut Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo

Consiliul European care îi reunește pe liderii UE începe azi la Bruxelles are printre subiectele sale majore războiul din Ucraina, criza energetică și economia, dar și securitatea și apărarea Europei.

Pe agenda provizorie a summitului nu apare în mod explicit subiectul Schengen. Subiectul va fi însă ridicat de președintele Klaus Iohannis, au declarat pentru G4Media surse oficiale, iar acest lucru a fost comunicat statelor membre de către cabinetul președintelui Consiliului European, Charles Michel.

Oficiali europeni familiarizați cu procesul de negociere au explicat că unul dintre scenariile favorabile pentru România la acest Consiliu ar fi cel în care una dintre concluziile finale ale summitului va menționa susținerea statelor membre pentru eventuala aderare a României și Bulgariei la Schengen.

Luni, la câteva zile după ce Austria și Olanda au respins în mod formal aderarea României și a Bulgariei la zona Schengen, președintele Klaus Iohannis a anunțat că va discuta despre această chestiune la Bruxelles.

„Cu certitudine voi ridica această problemă în Consiliul European”, a spus președintele. El a avertizat însă că românii nu ar trebui să se aștepte la o soluție rapidă. „Un nou vot va fi doar când se reunește iar consiliul JAI și e greu de crezut că în așa de puține zile va exista o schimbare de opinie la partea austriacă”, a spus președintele.

Recomandări

Cifrele din spatele alegerilor pentru desemnarea noului președinte al României: peste 22 de milioane de buletine tipărite și o sută de mii de ștampile

Miercuri, Iohannis a reiterat faptul că va ridica subiectul Schengen la Bruxelles, evitând în același timp să vorbească despre un calendar clar pentru aderare.

Potrivit presei austriece, Austria merge și ea la summitul european cu cinci solicitări care, susține cancelarul, ar trebuie implementate urgent la nivelul UE în chestiunea migrației:

Comisia Europeană ar trebui să plătească pentru intervenţiile poliţiei în străinătate ce vizează combatarea migraţiei ilegale. Totodată, ţările de la graniţele externe trebuie sprijinite suplimentar în ce priveşte protecţia frontierelor, în special cu mijloace financiare pentru viitoare proiecte de infrastructură (de exemplu, construirea unui gard la graniţa dintre Bulgaria şi Turcia);

Comisia Europeană ar trebui – similar cu directiva privind expulzările – să elaboreze o „directivă privind returnarea”;

Procedurile de azil în state terţe sigure vor trebui facilitate – un model pe care Danemarca şi Marea Britanie îl urmează;

Statutul de protecţie pentru persoanele vinovate de infracţiuni trebuie să poată fi mai uşor revocat;

Înfiinţarea şi finanţarea unui proiect-pilot pentru proceduri de azil rapide la graniţele externe ale UE.

Urmărește-ne pe Google News