La un an de la primul caz de COVID, Nelu Tătaru, despre mandatul de ministru al sănătății în pandemie: „Și acum aud strigătele bolnavilor din ATI de la Suceava”

Cred că dacă ratăm acest moment nu se va schimba nimic în următorii zece ani. Acum s-a produs declicul. Acum avem sprijinul populației.

Nelu Tătaru:

Pe 16 martie 2020, ziua când a fost decretată starea de urgență, erau confirmate în total 158 de persoane infectate cu noul coronavirus. Valul pandemic a fost dublat repede de cel al demisiilor și pensionărilor din rândul cadrelor medicale. 

Pe 25 martie, ministrul sănătății Victor Costache și-a dat demisia, fiind înlocuit imediat cu secretarul de stat Nelu Tătaru, care a și depus jurământul la Palatul Cotroceni a doua zi. 

Nelu Tătaru, fostul ministru al sănătății, este astăzi deputat și președinte al Comisiei parlamentare pentru Sănătate și Familie.

„Premierul Orban nu m-a întrebat dacă vreau sau nu să fiu ministru!”

– Ați preluat mandatul de ministru al sănătății în fața celei mai mari crize pentru sistemul medical românesc din ultima jumătate de secol. De ce ați acceptat? Nu ați avut rețineri?
– Nu, pentru că nici măcar nu am fost întrebat dacă accept sau nu. Premierul Ludovic Orban m-a sunat și m-a anunțat direct că dimineața următoare trebuie să mă duc la Cotroceni să depun jurământul de ministru. Când m-am întors în minister, toată lumea se uita cu jale la mine. Atunci mi-am spus în gând că de aici ies fie în glorie, fie în mizerie! 

Recomandări

Spitalele regionale după 20 de ani de promisiuni: stadiul actual al proiectelor, finanțarea și estimarea finalizării EXCLUSIV

– Am fost printre primele țări din Europa care au decretat starea de urgență. De ce s-a luat această decizie atât de repede?
– Ne uitam ce se întâmpla în Italia și Spania și ne era clar nouă, celor din sistemul medical, că spitalele noastre vor claca mult mai repede decât acolo. Nu puteam permite așa ceva… Și timpul ne-a dat dreptate foarte repede. Primul val a fost mic în România…

S-a opus retragerii dreptului de liberă practică a medicilor care plecau din sistem

– În schimb, România s-a confruntat cu criza cadrelor medicale, multe plecând prin demisie sau pensionare!
– Da, a fost acel moment în care ministrul Marcel Vela a vrut să condiționeze plecările medicilor cu retragerea dreptului la liberă practică. Eu m-am opus unei astfel de măsuri. Le-am explicat colegilor din guvern că nu trebuie să disperăm și să recurgem la măsuri radicale.

Trebuie să avem răbdare cu ei, pentru că toți suntem speriați, nu numai medicii și asistentele. Toți ne confruntam cu un dușman necunoscut, cu o boală nouă pentru care nu există tratamente. Și că trebuie să arătăm înțelegere față de toți. Așa mi-am construit întreg mandatul de ministru. Să fiu aproape de oameni. 

Recomandări

Acord istoric: Uniunea Europeană îi propune lui Trump tarife „zero” la toate produsele industriale. „În caz contrar, vom răspunde prin contramăsuri”

Cred că am câștigat pentru că am ales să merg pe latura umană și pe puterea exemplului. Eu am fost ministrul care s-a dus în focare în costum și cu mască, nu în combinezon!

Nelu Tătaru:

– Conform sondajelor, după două luni de mandat erați a treia personalitate publică, după Arafat și Iohannis, în care oamenii aveau încredere.
– M-am dus fără nicio ezitare în toate spitalele în care au apărut focare, pentru că am vrut ca toți să mă vadă că sunt aproape de ei, să vadă că sunt acolo, lângă ei, să poată discuta cu mine despre nevoile lor. Nu am vrut să fiu un ministru care conduce din birou.

„La Suceava am auzit pentru prima dată strigătele pacienților COVID aflați la ATI”

– Cum a fost la Suceava?
– Am avut și noi o Lombardie, din păcate. Oameni din jurul meu mi-au spus că nu ar trebui să mă duc la Suceava, că risc să mă infectez. Nici nu i-am băgat în seamă. Când am ajuns la Spitalul Județean Suceava nu mai exista acolo niciun sistem medical. Am găsit doar șase medici disperați. 

– Cine a avut inițiativa aducerii unei conduceri militare acolo?
– Înainte de a pleca am vorbit cu premierul Orban și i-am spus că e nevoie de militărie la Suceava. El mi-a răspuns foarte serios că pot apela la armată dacă vreau și a luat legătura imediat cu ministrul Ciucă. Așa am plecat acolo împreună cu medicul-militar Ionel Oprea.

Recomandări

Dealul de la Coțofenești, locul unde a fost găsit coiful dacic, scanat cu tehnologia care a descoperit templele mayașe. Expert: „Rezultatele au fost spectaculoase”

Și acum mă amuz când îmi aduc aminte că generalul mi-a spus la plecare că are planul pregătit, că misiunea va fi îndeplinită imediat… L-am lăsat la conducerea spitalului și a avut nevoie de două luni ca să-l pună pe linia de plutire…

În primele zile, generalul Oprea mă suna mereu și-mi spunea că doctorilor nu le place disciplina, că asistentele nu respectă regulile… A făcut o treabă excelentă acolo. Dar la Suceava am avut primul contact cu o secție de Terapie Intensivă pentru pacienții COVID. Și acum aud strigătele bolnavilor din ATI de la Suceava. Am în urechi zgomotul…

Nelu Tătaru:

– Despre ce zgomot vorbiți?!
– Boala COVID în formele severe este o boală dureroasă. Atunci am aflat și eu acest lucru. Când am fost să vizitez secția ATI a Spitalului de Boli Infecțioase din Suceava am auzit țipetele pacienților de la Terapie Intensivă. Boala provoacă dureri pulmonare, dar are și o componentă de afectare psihică… Secțiile ATI pentru COVID sunt un calvar și prin sunetul de acolo.

– Au urmat vizitele la spitalele-focar din Arad și Deva…
– Și de la Câmpulung, Galați, Constanța… le-am pierdut firul. Am vrut să fiu peste tot unde erau probleme, să fiu printre oameni, alături de pacienți. Intram în spitale numai pe la Unitatea de Primiri Urgențe. Acolo îți faci imediat o imagine despre spital. Când am ajuns la Deva, toată lumea era reticentă, doctorii și asistentele se carantinaseră în spital.

Când am intrat, erau 12 pacienți speriați și niciun doctor, nicio asistentă. Medicul din mine a mers la ei și am început să reglez perfuziile, să-i întreb cum se simt. Apoi m-am dus la medici și asistente și le-am cerut să nu mai lase bolnavii singuri. În ciuda focarelor din spitale și a întoarcerii masive a diasporei acasă, noi am controlat bine primul val. 

Din păcate însă, după ridicarea stării de urgență toată lumea s-a relaxat și politicul a prins curaj și a făcut posibile acele 3-4 săptămâni de vid legislativ în care am pierdut controlul asupra a 5.000 de persoane depistate pozitiv. Din cauza aceasta, valul doi ne-a prins deja pe o pantă ascendentă.

Nelu Tătaru:

„Am simțit adrenalina în fiecare zi”

– Regretați ceva după cele 9 luni petrecute ca ministru al sănătății?
– Faptul că ziua nu avea mai multe ore. Am avut o putere de muncă extraordinară și cred că adrenalina m-a ajutat să nu simt oboseala. Mă trezeam la 4.30 dimineața și abia așteptam să încep treaba la minister, unde ajungeam înainte de ora 7. Ajungeam acasă după ora 23.00. În fiecare dimineața am simțit adrenalina.

– Cum ați colaborat cu oamenii din minister?
– De la început le-am spus că la mine în birou nu intră oricine, oricând cu hârtii la semnat. Fiecare angajat are un șef, iar șeful lui un șef. La mine au intrat de regulă doar cinci oameni. Atât. Nu am vrut să fiu blocat în minister de hârtii și de discuții fără sfârșit. Și, la fel, mi-am propus să fiu un ministru transparent. Când era o licitație suspectă, documentele ajungeau imediat la DNA. 

Lozinca mea ca ministru a fost următoarea: Mai bine să mă trezească pacienții la 5 dimineața, decât mascații.

Nelu Tătaru:

– Cum vă simțiți acum la Parlament?
– Cred că este etapa a doua a misiunii mele. O reformă profundă a sistemului de sănătate din România nu poate fi demarată fără a avea legislația necesară. Le-am spus și colegilor liberali, și celor de la guvernare, dar și celor din opoziție că dacă reușim acum, anul acesta, să oferim sistemului medical o legislație nouă, putem aplica reforma în următorii doi ani și rezultatele să înceapă să se vadă în ultimul an de mandat. E șansa noastră, e șansa acestei țări. Avem sprijinul populației. Dacă ratăm, nu o mai câștigăm de partea noastră pentru multă vreme.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro