New York Times: Cine e favorit pentru a prelua șefia NATO. Numele lui Klaus Iohannis nu e amintit

Într-un articol semnat de Steven Erlanger, principalul corespondent al ziarului The New York Times la Bruxelles, cotidianul american scrie despre calculele complicate legate despre șefia Alianței Nord-Atlantice. Mandatul lui Jens Stoltenberg se încheie în septembrie 2023, după ce a fost prelungit în urma invaziei ruse în Ucraina. 

Publicația, care citează surse de la Washington, dar amintește și variantele de la Bruxelles, susține că un consens al Alienței lasă deoparte posibilii candidați din Franța și Germania, pentru că aceste țări vor rămâne concentrate diplomatic pe relația cu Rusia, de după încheierea războiului.

Partea americană a NATO o vede un bun candidat în Chrystia Freeland, 54 de ani, actual viceprim-ministru și ministru de finanțe al Canadei, politiciană cu rădăcini ucrainene. 

Ar fi prima femeie care conduce NATO

Fostă jurnalistă, Freeland a deținut anterior și funcția de ministru de externe al Canadei. Avantajele ei sunt considerabile, scrie New York Times: vorbește engleză, franceză, italiană, ucraineană și rusă. A deținut portofolii dificile, stăpânește aparițiile publice și ar fi prima femeie care conduce NATO, dar și primul canadian care deține această funcție. 

Statele Unite nu înaintează un candidat din partea sa, având în vedere că este aproape o regulă ca un general american să fie Comandantul Suprem al Forțelor Aliante în Europa, scrie NYT. 

Recomandări

Ștefan Mandachi regretă că l-a susținut, l-a promovat pe TikTok și l-a votat pe Călin Georgescu: „Nu am verificat” | VIDEO

New York Times spune din surse americane că UE dorește, la rându-i, să promoveze un candidat din cele 21 de țări membre NATO din blocul comunitar. 

Nu vor un candidat care să fie perceput drept adversar personal al Rusiei

Europenii au o listă pe care sunt vehiculate mai multe nume. Printre acestea se numără: 

• Kaja Kallas, premierul Estoniei 
• Zuzana Caputova, președinta Slovaciei 
• Kolinda Grabar- Kitarovic, fostă președintă a Croației, fostă ambasadoare a Croației la Washington, și fostă asistentă a Secretarului General al NATO pentru diplomaţie publică

Estoniana Kaja Kallas și-a exprimat adesea sprijinul față de Ucraina, însă este posibil ca orice candidat din țările baltice sau din Polonia, indiferent de calitățile sale, să fie considerat un lider NATO cu politică prea dură anti-Rusia, față de restul statelor membre. De exemplu, Kallas s-a opus oricăror negocieri cu Vladimir Putin. 

Marea Britanie va încerca și ea să-și impună propriul candidat, favorit fiind Ben Wallace, actualul ministru al apărării. 

În articolul The New York Times, numele președintelui Klaus Iohannis nu este amintit

În privința canadiencei Chrystiei Freeland, ziarul notează că are dezavantajul că țara sa cheltuiește puțin din PIB pentru Armată față de media NATO și de tendința de 2% alocări din PIB pentru zona militară. Canada are sub 1,5% din PIB pentru Armată, însă NYT notează că „totuși, Canada a oferit un sprijin economic și militar considerabil Ucrainei, imediat după Germania și chiar înaintea Poloniei, deși cu mult în urma celui al Statelor Unite și al Marii Britanii”.

Recomandări

Proteste în marile orașe ale țării, împotriva lui Călin Georgescu: „Tinerii vă strigă în cor, nu votați un dictator”| VIDEO

Între acești candidați, provenind din mai multe tabere ale Alianței, nu apare numele președintelui României, Klaus Iohannis.

În iulie 2021, Klaus Iohannis a fost înaintat ca nume pe lista scurtă de candidați, de către publicația Politico. 

Întrebat în luna iulie a acestui an dacă ar accepta această funcție, președintele nu a exclus posibilitatea: „Dacă mi s-ar face o astfel de propunere, aș evalua situația foarte serios și aș face o declarație publică”.

Urmărește-ne pe Google News