China a declanșat o amplă campanie globală de curățare a imaginii țării pe plan extern și de respingere a acuzațiilor privind încălcarea drepturilor omului de către regimul de la Beijing.
Mare parte a efortului, scrie New York Times, se desfășoară în umbră, cu ajutorul rețelelor de boți care generează postări automate și a personajelor virtuale care nu există în viața reală.
Acum, o serie de documente consultate de cotidianul american arată în detaliu strategia folosită de autoritățile chineze care angajează companii private pentru a genera conținut la cerere pe rețelele sociale, pentru a atrage urmăritori, pentru a monitoriza criticile și pentru alte servicii asemănătoare.
Aceste operațiuni se desfășoară pe platforme sociale internaționale precum Facebook sau Twitter, pe care guvernul chinez le blochează în țară.
Dezvăluirile, scrie New York Times, arată cum lucrează vasta birocrație chineză pentru a răspândi propaganda și pentru a modela opinia publică pe rețelele sociale.
Documentele, în fapt cereri de oferte către companii, lansate de autoritățile chineze, au fost scoase de pe Internet după ce jurnaliștii americani au contactat guvernul chinez pentru a cere explicații.
Rețele de conturi false
Pe 21 mai, un departament al poliției din Shanghai a postat un mesaj în care a solicitat oferte din partea contractorilor privați pentru o activitate cunoscută sub numele de „management al opiniei publice”.
Oficialii s-au bazat de mult pe contractori privați pentru a controla activitatea de pe rețelele sociale din China, prin cenzură și diseminarea de informații false. Doar recent au început oficialii să își îndrepte atenția și asupra Internetului global.
Concret, poliția din Shanghai dorește crearea a sute de conturi false pe Twitter, Facebook și alte rețele sociale. Anunțul precizează că sarcina trebuie îndeplinită cât mai repede.
Rețelele de boți precum cea pe care o dorește poliția din Shanghai au generat o creștere a traficului online în China, în ultimii doi ani. Uneori, această armată de conturi susține postările guvernului, oferind aprecieri sau distribuiri. Alteori atacă utilizatorii care exprimă critici la adresa politicilor guvernului.
Un posibil exemplu? Recent, Facebook a șters 500 de conturi folosite pentru distribuirea comentariilor unui presupus biolog elvețian, Wilson Edwards, care a scris că SUA se amestecă în eforturile Organizației Mondiale a Sănătății de a găsi originile coronavirusului.
Ambasada elvețiană la Washington a precizat că Wilson Edwards nu există de fapt, dar acuzațiile falsului biolog își găsiseră deja loc în paginile presei de stat din China.
Demersul poliției din Shanghai nu este unul care caută doar rezultate cantitative, ci și unele calitative. Anunțul arată că autoritățile vor să își crească nivelul de sofisticare, pentru a obține un număr de conturi care să aibă urmăritori organici, un inventați.
Solicitarea sugerează că oficialii poliției au înțeles necesitatea unor conturi care să pară cât mai reale și care să relaționeze cu ceilalți utilizatori. Această relaționare oferă conturilor credibilitate și le protejează de măsurile inițiate în ultima vreme de Facebook sau Twitter, care șterg tot mai multe pagini ce par neautentice sau care acționează coordonat.
Rețelele de conturi conectate cu guvernul chinez s-au evidențiat până acum printr-o lipsă de relaționare cu alte conturi, spun experții în dezinformare. Deși ele pot fi folosite pentru a multiplica numărul de aprecieri pentru postările guvernamentale sau pentru a-i ataca pe critici, cele mai multe astfel de conturi nu au influență individuală, deoarece nu prea au urmăritori.
Identificarea criticilor
În anunțul postat de departamentul de poliție din Shanghai, oficialii cer totodată companiilor care aplică să identifice persoanele din spatele unor conturi.
Este o activitate tot mai frecventă. Inițial, agenții chinezi au demarat o campanie pentru a identifica utilizatorii de Twitter din China – care găsiseră o soluție tehnică pentru a ocoli interdicția – cu scopul de a-i forța să își șteargă conturile.
Acum. campania s-a extins la cetățenii chinezi care trăiesc în afara Chinei. Documentul precizează că poliția din Shanghai vrea să afle identitatea oamenilor din spatele anumitor conturi, pentru a găsi conexiunile acestora cu țara.
New York Times scrie că autoritățile ar putea mai apoi să amenințe familiile din China, pentru a-i determina pe posesorii conturilor de Twitter să își șteargă postările critice sau chiar conturile.
Adaptare la algoritmii rețelelor sociale
În timpul unor campanii anterioare, rețelele de conturi au fost folosite pentru sporirea numărului de aprecieri sau pentru distribuirea postărilor autorităților chineze. Datorită numărului mare de like-uri, aceste postări vor apărea mai sus ulterior în feed-urile utilizatorilor.
În ultimele săptămâni, spune New York Times, un tipar similar a fost observat din partea unei rețele de conturi în cazul unor postări care transmiteau publicului că tenismena Peng Shuai este în siguranță, în libertate la Beijing, unde se antrenează.
Departamentul de poliție din Shanghai explică foarte clar funcționalitatea pe care și-o dorește, demonstrând o familiaritate cu recomandările algoritmilor de pe rețelele sociale.
Abordarea sa subliniază ceva ce oficialii însărcinați cu propaganda cunosc foarte bine: un număr de conturi false pot oferi expunere unei postări oficiale, pe care chiar o pot viraliza.
Conținut original
Pe măsură ce propaganda chineză din străinătate s-a dezvoltat, oficialii au înțeles că trebuie să se bazeze tot mai mult pe rețelele sociale. De aceea, ei doresc ca contractorii să înființeze și să întrețină conturile false, dar și să producă conținut original. Cererea pentru clipuri video este mare.
Un document separat consultat de New York Times arată că același departament al poliției din Shanghai a cumpărat servicii de producție video de la o companie diferită, în noiembrie.
Poliția a cerut companiei să producă cel puțin 20 de clipuri video pe lună și să le distribuie pe rețelele sociale din țară și din străinătate. Documentul făcea referire la producție video originală ce va fi folosită pentru a „combate opinia publică”.
La începutul acestui an, o analiză New York Times și ProPublica a arătat cum o serie de clipuri video ce îi înfățișau pe membrii minorității uigure trăind, aparent, o viață liberă și fără griji, era de fapt parte a unei campanii atribuite Partidului Comunist Chinez.
Când Twitter a șters rețeaua din spatele acestor postări, a șters conturile conectate cu un contractor care a ajutat la filmarea de clipuri video de propagandă, scrie New York Times.
La trei luni după anunțul departamentului de poliție din Shanghai, o companie a câștigat contractul, arată documentele.
Cel mai probabil, acest contract este doar vârful aisbergului, scrie cotidianul american. Autoritățile locale și departamentele de poliție din întreaga Chină au formulat cereri similare de oferte pentru a influența opinia publică, deși deseori în termeni mai vagi.
Ocazional apar și detalii mai specifice. În 2017, spre exemplu, poliția din Mongolia Interioară a cumpărat software care permite trolilor guvernului să posteze conținut în același timp pe mai multe rețele sociale din China sau din afara granițelor.