ComenteazăDecizia ziarului de a publica, miercuri, opinia senatorului de Arkansas Tom Cotton, în care acesta cerea trimiterea militarilor în stradă, a generat numeroase critici în rândul cititorilor, dar și printre jurnaliști.
Editorul paginii de opinii a apărat textul, subliniind că argumentul lui Cotton, dureros sau chiar periculos, trebuie să ajungă în dezbaterea publică. Și publisherul ziarului, AG Sulzberger, a apărat decizia, spunând că publicația dorește să ofere opinii din întregul spectru.
Joi seară însă, ziarul a publicat o declarație în care a admis că textul nu a întrunit standardele editoriale.
“Am examinat textul și procesul care a dus la publicarea lui”, a precizat Eileen Murphy, purtătoare de cuvânt a New York Times, într-un text publicat de ziar.
Această examinare ne-a convins că un proces editorial grăbit a dus la publicarea unui text care nu a întrunit standardele noastre. Drept rezultat, luăm în calcul schimbări pe termen scurt și pe termen lung, pentru a extinde activitatea de verificare a faptelor și pentru a reduce numărul de opinii pe care le publicăm.
Eileen Murphy, purtătoare de cuvânt a New York Times:
Pasul înapoi făcut de conducerea ziarului a venit după o adevărată revoltă izbucnită în rândul actualilor sau foștilor ziariști ai New York Times.
Jurnaliștii au subliniat, unul după altul, că publicarea textului a pus în pericol viața angajaților de culoare ai ziarului. O scrisoare de protest față de publicarea textului a fost semnată de 800 de angajați, potrivit unui membru sindical citat chiar de New York Times.
Nikole Hannh-Jones, care scrie despre injustiție rasială pentru New York Magazine și este creatoarea unui proiect jurnalistic premiat cu Pulitzer, a spus, spre exemplu, că se simte “rușinată” de decizia ziarului.
“Probabil voi avea necazuri pentru ce spun, dar să nu spun nimic ar fi imoral. Ca femeie neagră, ca jurnalistă și ca americană, sunt profund rușinată că am publicat asta”, a scris ea pe Twitter.
Iar joi, mai mulți ziariști au ales să nu vină în redacție, în semn de protest, anunțând că sunt bolnavi.
În textul incriminat, senatorul de Arkansas spunea că mobilizarea militarilor pentru potolirea revoltei civile este necesară și că președintele ar avea justificarea pentru a face asta, invocând Legea Insurecției, din 1807.
“Un singur lucru va reinstitui ordinea pe stradă: o demonstrație copleșitoare de forță pentru a-i dispersa, deține și a-i descuraja pe cei care încalcă legea”, a scris acesta, care i-a catalogat pe protestatari drept “criminali nihiliști”.
Președintele Donald Trump însuși sugerase luni că ar putea scoate Armata în stradă, o dorință care nu a fost însă împărtășită de șeful Pentagonului. Deocamdată, pe străzi au ieșit doar rezerviștii din Garda Națională, nu și militarii activi.