Ucraina insistă de ceva timp pentru obținerea unei invitații de aderare la NATO, dar alianța de apărare nu are niciun apetit pentru a primi un nou membru care, ținând cont de pactul de securitate colectivă, ar atrage-o în cel mai mare război terestru din Europa din 1945 încoace. În aceste condiții, NATO caută o cale de mijloc, ceva mai puţin decât o aderare, dar suficient de consistent pentru a arăta că sprijină Ucraina „pe termen lung”, după cum a reiterat în cursul acestei săptămâni Jens Stoltenberg, secretarul general al alianței.

Două țări se opun în principal invitării Ucrainei în NATO, și anume Statele Unite și Germania. Mai mult, cele două țări nici măcar nu vor ca această chestiune să figureze pe agenda summitului de la Washington. În schimb, Statele Unite şi Germania vor să ofere Ucrainei angajamente specifice pe care să le poată respecta, însă acestea rămân deocamdată vagi, susține NYT.

Propunerile lui Stoltenberg

În ceea ce privește apropierea Ucrainei de NATO, Jens Stoltenberg a făcut două propuneri în cadrul reuniunii miniștrilor de externe organizată în cursul acestei săptămâni la Bruxelles. El și-a exprimat speranța ca aceste propuneri să fie aprobate la timp pentru summitul din iulie, dar s-a confruntat cu reticențe.

Prima propunere este ca NATO – şi nu Statele Unite, ca până acum – să fie responsabilă pentru coordonarea donaţiilor şi a livrărilor de arme către Ucraina. Ungaria și alți aliați au arătat obiecții în acest sens, motivând că acest lucru ar atrage alianţa mai direct în război.

Cealaltă propunere este de a acorda Ucrainei un ajutor de 100 de miliarde de dolari pe o perioadă de cinci ani. Unele state membre NATO s-au arătat confuze, deoarece nu este clar cum ar putea alianța să le oblige să contribuie, mai ales în condiţiile unor constrângeri bugetare sau politice precum cea din Congresul american.

Stoltenberg a subliniat că astfel de planuri sunt vitale pentru a asigura Ucraina că se poate baza pe NATO pe termen îndelungat. El a adăugat că i s-a cerut comandantului suprem al forțelor aliate în Europa, generalul american Christopher Cavoli, să elaboreze un proiect care să prevadă acordarea unui ajutor fiabil şi previzibil Ucrainei pentru anii următori.

Perspective incerte

„Situaţia de pe teren ar putea arăta mult mai rău decât este astăzi, iar atunci adevărata întrebare devine: «cum ne asigurăm că Rusia nu câştigă?»”, a reacționat Ivo Daalder, fost ambasador american la NATO.

Anul trecut, la summitul NATO de la Vilnius, Ucraina a primit asigurări că va obține, la un moment dat, statutul de membru cu drepturi depline în cadrul alianţei, după ce va face anumite schimbări pentru a-și îmbunătăţi democraţia şi securitatea. Această promisiune a consternat conducerea de la Kiev şi pe cei mai fervenţi susţinători ai săi din NATO, de regulă țările baltice, țările nordice și unele țări din Europa Centrală și de Est, reaminteşte NYT.

Nouă luni mai târziu, Ucraina se confruntă cu o lipsă de muniție în fața ofensivei rusești. În afară de muniții, țara agresată de Rusia are nevoie urgentă de sisteme de apărare antiaeriană.

„Nu am vrut să stric petrecerea de aniversare a NATO (75 de ani de la fondare – n.r.), dar m-am simţit obligat să transmit un mesaj foarte sobru în numele ucrainenilor despre starea atacurilor aeriene ruseşti asupra ţării mele, care ne distrug sistemul energetic, economia, ucid civili”, a declarat ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, în marja reuniunii de la Bruxelles.

Kuleba a mai spus că şi-a „ascultat cu atenţie” colegii diplomaţi care au discutat despre modul în care NATO, la summitul din vară de la Washington, ar putea aborda locul Ucrainei în cadrul alianţei. „Depinde de aliaţi să decidă asupra formei şi conţinutului următorului pas spre aderarea Ucrainei la NATO. Vom aştepta cu nerăbdare rezultatul, dar, bineînţeles, credem că Ucraina merită să fie membră NATO şi că acest lucru ar trebui să se întâmple cât mai curând”, a declarat ministrul ucrainean.

Urmărește-ne pe Google News