În 2004, Sorin Ovidiu Bălan și fiul său, Alexandru Ion Bălan, au înființat firma Alexandros Guard SRL, redenumită câțiva ani mai târziu ASG Security Logistic SRL. În primăvara anului 2010, conform „Monitorului oficial”, Sorin Ovidiu Bălan a ieșit din firmă după ce i-a cedat părțile sociale fiului său, care a devenit acționar unic.
Firma a început cu activități de gardă de corp, arogându-și numele de ”Escorta Elitelor”. Ulterior, a început să se ocupe și de paza unor instituții și de transportul de valori.
Conform unui plan de reorganizare din 2016, printre clienții firmei se aflau: CFR (Gara de Nord București, Sucursala Galați), Institutul Diplomatic Român, Regia Autonomă de Activități Nucleare (sucursala București), Institutul de Științe Spațiale, Regia Autonomă „Monitorul Oficial”, Complexul Național Muzeal „Astra” Sibiu, Agenția Națională pentru Protecția Mediului, Primăria Isaccea, Primăria comunei Tudor Vladimirescu, Spitalul CF Ploiești, Ambulanța Prahova, Spitalul Clinic de Copii Brașov, DGASPC Brașov, Parcul Tineretului București, diverse școli din București, Ministerul Afacerilor Externe, Autoritatea Națională pentru Sport și Tineret ș.a.
În ciuda succesului fulminant în special în relația cu statul, firma tatălui și fiului Bălan, chiar în timp ce Sorin Ovidiu Bălan era încă proprietar de părți sociale (adică până în 2010), fura. Fura taxe și impozite datorate statului. Cel puțin asta au constatat procurorii în 2013, după ce la sediile firmei au fost făcute percheziții multiple, scriu jurnaliștii de la Newsweek.
Potrivit deciziei primei instanțe care l-a condamnat pe Alexandru Ion Bălan în iulie 2016, în perioada 2009-2012, acesta evitat plata unor impozite statului care însumau aproape un milion de euro.
În plus, Bălan și-a înșelat proprii angajați, nu mai puțin de 1.105. Astfel, în cazul a 558 de persoane nu a fost încheiat contract individaul de muncă, iar în cazul a 305 contractul a fost unul fictiv deoarece nu au fost declarate la ITM. Alți 212 au avut contracte legale însă salariul raportat statului era mai mic decât cel real. Prin încălcarea legislației muncii, statul a fost prejudiciat cu alte 2,8 milioane de lei.
În iulie 2016, pentru toate cele de mai sus, fiul lui Sorin Ovidiu Bălan a fost condamnat la mai multe pedepse, cea mai mare fiind de trei ani și șase luni cu executare. Pe 12 ianuarie 2018, apelul la această sentință a fost respins. Așadar, a doua zi, pe 13 ianuarie 2018, fiul justițiarului de la Antena 3 a intrat la închisoare. La sfârșitul lunii iunie 2019, însă, după numai un an și jumătate de închisoare, a fost liberat condiționat prin decizie a instanței.
În mai 2018, firma a intrat în faliment, iar creditorii au rămas cu paguba: ANAF (8,7 milioane de lei), Direcția de Taxe Locale Sector 3 (peste 200.000 de lei), doi foști angajați (aproape 15.000 de lei) și Ministerul Afacerilor Externe (peste 107.000 de lei). În total, aproape 9,1 milioane de lei. Conforma raportului lichiddatorului judiciar, societatea nu mai avea în patrimoniu niciun bun astfel că prejudiciul nu a putut fi nici măcar parțial acoperit.
Bălan, părtaș la atacurile calomnioase asupra opoziției în 1990
Conform lucrării „Moștenitorii Securității” a istoricului Marius Oprea, „cadrele Securității și-au făcut din plin datoria față de noii patroni politici de după 1989, cu prilejul campaniilor electorale deosebit de agresive ale regimului Iliescu din 1990 și 1992, când lozinci de genul «Voi n-ați mâncat salam cu soia» și zvonuri vizând «vânzarea Ardealului» de către Rațiu, Câmpeanu, Coposu și Doina Cornea au împânzit țara.
Ca să nu mai vorbim despre celebrele «droguri de la PNȚ», pe care «ziaristul» Sorin Ovidiu Bălan, pe atunci la Tineretul liber, ulterior coleg cu securistul Dan Gheorghe la agenția de presă «Universul», le văzuse «cu ochii lui» în zilele mineriadei din iunie 1990.
Sorin Ovidiu Bălan semnează ample fotoreportaje cu «drogurile de la PNȚ» și alte dezinformări similare în Tineretul liber, în primele zile de după mineriada din iunie 1990.”
Marius Oprea, în lucrarea ”Moștenitorii Securității”:
Citește articolul complet pe Newsweek.ro
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro