Miercuri, Internetul a revenit, dar timp de mai multe zile, cetățenii din Belarus au avut puține informații despre protestele care au cuprins țara după alegerile prezidențiale, în condițiile în care presa controlată de stat nu oferea detalii despre așa ceva, iar Internetul era blocat, cel puțin parțial.

După ce a revendicat victoria cu 80% din voturi, un rezultat neverosimil, Aleksandr Lukașenko a trimis în stradă forțele de securitate, iar acestea au folosit toate resursele disponibile pentru a reprima manifestațiile.

În tot acest timp, o sursă de informații a atras un număr tot mai mare de urmăritori în țara cu 9,5 milioane de locuitori. Este vorba despre un canal de pe populara aplicație de mesagerie Telegram, numit Nexta, care a reușit să ocolească cele mai multe restricții.

Despre Nexta a vorbit pentru Libertatea și Tadeusz Giczan, un tânăr plecat din Belarus, care a redistribuit conținutul pe Twitter și a devenit astfel una dintre principalele surse de informații pentru cititorii și presa occidentală.

În acest timp, sute de mesaje erau postate pe Nexta, canalul cu aproape 1,5 milioane de abonați.

Și nu doar mesaje, ci și clipuri: un vehicul de poliție surprins în timp ce intră în mulțime, câțiva polițiști care bat un protestatar întins la pământ, cocktailuri Molotov.

Aplicația a fost disponibilă doar sporadic, tocmai din cauza blocării Internetului de către regimul de la Minsk, dar fondatorul ei, Pavel Durov, spune că a activat o serie de instrumente împotriva acestei cenzuri.

”O restricționare a Internetului este o greșeală uriașă a autorităților”, spune redactorul-șef al Nexta, Roman Protasevici, pentru BBC. ”Telegram a preluat aproape toți cetățenii care ieșeau pe străzi, într-un efort de a antrena schimbarea în țară”, observă el.

În lipsa unor lideri ai Opoziției, care au plecat din țară, canalul Nexta a jucat un rol cheie în coordonarea protestelor.

Nexta a publicat apeluri de ajutor, hărți care arătau unde se află forțele de securitate prin orașe și adrese pentru protestatarii care voiau să se asculte sau contacte ale avocaților și organizațiilor care luptă pentru drepturile omului.

De asemenea, a oferit sfaturi pentru abonați, care au fost învățați cum să evite restricțiile, folosind proxy-uri sau alte metode.

Înainte de a treia noapte de proteste a publicat instrucțiuni detaliate pentru protestatari despre cum ar trebui să arate acțiunile pe străzi.

Dar instituțiile media mai vechi sunt precaute când au de-a face cu o sursă de informații activistă, care are mesaje ce nu pot fi foarte ușor verificate.

Ce este de fapt Nexta?

Nu are un site, ci doar o mică echipă editorială de patru oameni în Varșovia, dar are un canal Youtube și un cont de Twitter, precum și o audiență avidă după informații.

Redactorul-șef spune că el și echipa sa sunt ”pionierii cyber-jurnalismului”, un mediu unde conținutul video și foto este ”cât mai scurt, mai informativ și mai ilustrativ posibil”.

Fondat acum cinci ani ca un canal de muzică, de un adolescent, Nexta se traduce în limba belarusă prin ”cineva”.

Primul clip video a fost o parodie sarcastică a unui cântec care ironiza campania electorală din 2015, care a precedat încă o realegere a președintelui Aleksandr Lukașenko.

Apoi, canalul și-a mutat preocupările pe alte domenii: corupție, ilegalități comise de oficiali, promițând ”informații oneste despre realitatea din Belarus”.

”Era hobby-ul meu, făceam clipuri amuzante pentru rudele mele. Apoi, am decis să adun tot gunoiul despre Belarusul lui Lukașenko”, spune fondatorul Nexta, Stepan Putilo, pentru site-ul Charter 97, dedicat drepturilor omului.

Nexta a devenit cunoscut în 2018, apoi în 2019 cu un documentar despre liderul autocratic al Belarusului, care a atras trei milioane de vizualizări pe Youtube.

”Filmul relatează în detaliu cum ne-a furat Lukașenko țara, visurile, libertatea, viitorul și 25 de ani din viață”, explică Putilo.

O instanță judecătorească din Belarus a declarat filmul ”extremist”.

Dar canalul a devenit cu adevărat cunoscut în întreaga lume în 2020, odată cu protestele declanșate de alegerile prezidențiale, pe care regimul susține că Lukașenko le-ar fi câștigat cu 80% din voturi.

”Cine mai are nevoie în 2020 de un site care poate fi blocat cu un singur click de un oficial de la Ministerul Informațiilor?”, întreabă fondatorii Nexta.

Postările lor au atras sute de mii de vizualizări, mai mult decât site-uri de știri de asemenea active pe tema protestelor, precum Tut.by, care au fost afectate de cenzură.

Ce postează Nexta?

Canalul folosește în general conținut generat de utilizatori anonimi din întreaga țară. Platforma este este securizată, asigură Protasevici, care spune că imaginile pe care le postează nu ar fi niciodată difuzate de presa controlată de stat.


https://twitter.com/nexta_tv/status/1293012252598185984?ref_src=twsrc%5Etfw

Asemenea fondatorului canalului, redactorul-șef este și el refugiat în Polonia, unde a cerut azil politic.

Deși conduce canalul din afara țării, el asigură că materialele sunt verificate pentru acuratețe.

În câteva ore, audiența canalului a crescut cu 100.000 de oameni, în seara alegerilor, duminică, iar după alte două zile de proteste ajunsese să crească cu peste un milion.

Redactorul-șef admite că a făcut greșeli, dar respinge criticile privind corectitudinea informațiilor.

Spre exemplu, Nexta a anunțat că un protestatar numit Evgheni Zaichkin a murit luni dimineață, dar acesta a declarat pentru Reuters că a supraviețuit, după o bătaie cruntă a polițiștilor.

Anna Kaltigina, o jurnalistă de la site-ul de știri Tut.by crede însă că Nexta devalorizează munca jurnaliștilor, publicând informații neverificate și incitând la revoluție.

”Când lucrezi din Polonia e greu să verifici mesajele care vin din Belarus”, spune ea pentru postul de radio rusesc Echo Moscow.

Redactorul-șef Nexta spune însă că ce contează pentru el este vărsarea de sânge de pe străzi. ”Dacă sunt responsabil pentru ce public? Doar în măsura în care ceea ce public va aduce oamenii mai aproape de victorie și de sfârșitul dictaturii”, spune el.

Cine finanțează Nexta?

Există ceva confuzie în această privință, scrie BBC News.

Canalul nu are reclame și doar numele lui Putilo și Protasevici sunt cunoscute publicului.

Putilo spune că, în trecut, banii au venit de la suporteri și dintr-o bursă universitară.

Totuși, colegii săi spun că banii vin de fapt din publicitate și că nu există donații.

Urmărește-ne pe Google News