ComenteazăConform unui studiu publicat de European Journal of Archaeology, al Asociației Europene a Arheologilor, rămășițele găsite în Hattula, un orășel din sudul Finlandei, ar putea aparține unei persoane cu rang înalt.
Noua descoperire schimbă percepțiile despre rolurile pe care le aveau femeile și bărbații în societate acum 1.000 de ani și sugerează că persoanele non-binare nu doar că erau acceptate în comunitate, dar erau și membri respectați ai lor.
Îmbrăcată ca femeie și înarmată cu săbii
Descoperit inițial în 1968, în timpul unor lucrări de construcții, mormântul care datează dintr-o perioadă târzie a Epocii Fierului, acum aproximativ 1.000 de ani, conținea bijuterii, broșe și fragmente de material de lână. Toate acestea dovedesc că persoana decedată era o femeie îmbrăcată în ținută specifică acelei perioade istorice.
Neobișnuite sunt însă, în acest context, cele două săbii din mormânt, una în stânga scheletului și una probabil îngropată mai târziu, pusă deasupra mormântului. Elemente asociate mai degrabă cu masculinitatea.
Zeci de ani arheologii au crezut că fie au fost îngropate acolo două trupuri, un bărbat și o femeie, fie scheletul a aparținut unei femei lider, poate chiar a unei războinice.
„Persoana îngropată aici a fost un membru respectat al comunității în care trăia”, spune autoarea studiului, Ulla Moilannen, arheolog la Universitatea din Turku, Finlanda.
Un sindrom care afectează un bărbat din 660
Probele ADN analizate ulterior arată însă că scheletul a aparținut unei singure persoane, care a suferit de sindromul Klinefelter, o afecțiune genetică întâlnită doar la persoanele de sex masculin.
În mod normal, femeia are doi cromozomi X, iar bărbatul are un cromozom X și unul Y. O persoană care suferă de sindromul Klinefelter are doi cromozomi XX și unul Y.
Bărbații care au acest sindrom – care afectează un bărbat la 660 – sunt tot bărbați din punct de vedere genetic și de foarte multe ori nici nu realizează că au un cromozom în plus.
Cu toate astea, sindromul cauzează mărirea sânilor, testicule mici și infertilitate.
Realizatorii studiului avertizează că rezultatele ADN sunt bazate pe probe mici și sunt necesare analize aprofundate.
Însă bazat pe datele existente, este aproape sigur că rămășițele găsite în Hattula aparține unui bărbat cu cromozomi XXY.
„În mare, întregul context arată că este foarte posibil ca acea persoană să nu se identifice cu niciun gen, să fie non-binară. Și este posibil chiar să nu fi fost considerată nici de comunitate femeie sau bărbat. Iar colecția impresionantă de obiecte, bijuterii și arme, cu care a fost îngropată dovedesc nu doar că a fost acceptată așa, dar că era și foarte respectată”, mai spune Moilanen, conform The Guardian.
Probabil că asta s-a întâmplat și datorită faptului că omul era deja într-o poziție înaltă în societate, ori venea dintr-o familie înstărită, cu reputație, mai explică cercetătorii.
Descoperirea, punctează studiul, pune la îndoială ideea că într-un mediu extrem de masculinizat, așa cum era Scandinavia la începuturile epocii medievale, bărbații cu roluri sociale mai degrabă feminine sau îmbrăcați în haine de femeie nu erau respectați sau erau priviți cu rușine.
Foto: 123rf